Analiză Eforturile de pace, într-o fază fragilă. Trump pune din nou presiune asupra lui Zelenski
0Nerăbdarea publică a președintelui SUA față de Kiev adaugă o nouă presiune negocierilor deja tensionate și îi zdruncină pe aliații europeni care așteaptă semne ale unei corectări a cursului SUA, se arată într-o analiză Kyiv Post privind cele mai recente evoluții în negocierile de pace privind încheierea războiului din Ucraina mediate de SUA.
Președintele american Donald Trump a folosit duminică seara ceremonia de premiere a Centrului Kennedy pentru a transmite un mesaj categoric: își pierde răbdarea cu Volodimir Zelenski.
În stilul său clasic – parțial de a pune presiune, parțial de a-și exprima teatral dezamăgirea- președintele american le-a spus reporterilor că „nu este sigur că Zelenski este de acord” cu planul de pace elaborat de SUA, care vizează încheierea războiului de aproape patru ani dintre Rusia și Ucraina. Zelenski „nu a citit încă propunerea”, în condițiile în care „oamenilor săi le place” și „Rusiei îi place”, a spus el.
Nu este limpede dacă Trump făcea referire la planul inițial de 28 de puncte – considerat drept o „listă de dorințe” rusească – sau la propunerea americană revizuită. Cert este că frustrarea lui a fost cât se poate de clar exprimată – și, probabil, intenționată, potrivit diplomaților care urmăresc procesul.
„Trump îi semnalizează lui Zelenski că ceasul ticăie și că Washingtonul vrea mișcare”, a declarat duminică seara un diplomat occidental pentru Kyiv Post, adăugând: „Dar transmite și Moscovei că este dispus să conteze puternic pe Kiev - iar asta stârnește nedumerire în capitalele europene”.
Un proces de pace tensionat
Cea mai recentă izbucnire la adresa lui Trump vine după ce negociatorii americani și ucraineni au încheiat trei zile de discuții în Florida, pe care Zelenski le-a descris ulterior ca fiind „constructive, deși nu ușoare”.
Echipa Kievului – Rustem Umerov și Andri Hnatov – s-a întâlnit cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, după ce aceștia au avut discuții directe cu Vladimir Putin, cu câteva zile înainte, în urma cărora Kremlinul a indicat că unele propuneri americane au fost „acceptate”.
Însă poziția publică a Moscovei a rămas sfidătoare și inflexibilă. Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pe probleme de politică externă, a declarat duminică că planul SUA ar presupune „schimbări radicale”, în special în ceea ce privește concesiile teritoriale privind Donbas și soarta centralei nucleare de la Zaporijie - probleme pe care Zelenski le-a etichetat în repetate rânduri drept linii roșii imuabile.
Ucraina, insistă el, „nu va ceda teritoriu în schimbul păcii”, avertizând că eventuale concesii nu ar face decât să dea undă verde viitoarelor ofensive rusești.
Totuși, Trump continuă să împingă Kievul spre un acord care, în forma sa inițială, prevedea predarea de către Ucraina a celor regiuni cucerite doar parțial de Rusia.
Sâmbătă, trimisul american Keith Kellogg, care își încheie mandatul, a declarat că negocierile sunt „pe ultimii 10 metri”, soarta lor nemaiatârnând acum decât de punctele disputate privind Donbas și centrala de la Zaporijie – o evaluare pe care mulți aliați o consideră, în cel mai bun caz, optimistă.
„Ai senzația că Casa Albă dorește un acord mai repede decât poate realiza regiunea”, a declarat un alt diplomat european pentru Kyiv Post. „Toată lumea înțelege urgența – dar nu toată lumea este de acord cu calendarul sau cu compromisurile.”
Actul de echilibristică al lui Zelenski
Zelenski și-a petrecut weekendul insistând că Ucraina rămâne angajată în negocieri „de bună-credință”, avertizând în același timp liderii europeni – inclusiv pe premierul italian Giorgia Meloni – că „mai este de lucru, pentru a ne asigura că Rusia se angajează cu adevărat să pună capăt războiului”.
Luni, el urmează să se întâlnească la Londra cu Keir Starmer (Regatul Unit), Emmanuel Macron (Franța) și Friedrich Merz (Germania) pentru ceea ce oficialii europeni numesc o „verificare a alinierii”.
În același timp, secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, se va afla la Washington pentru o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio – parte a ceea ce Londra numește un efort coordonat de „reafirmare a angajamentului față de o pace dreaptă și durabilă”.
Între timp, Moscova a salutat noua strategie de securitate națională a lui Trump cu o căldură remarcabilă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a lăudat accentul pus în document pe dialog și a declarat că Moscova speră că acesta va duce la o „cooperare constructivă” – o demonstrație neobișnuită de entuziasm care a declanșat semnale de alar,ă în cercurile NATO.
„De fiecare dată când Kremlinul își exprimă satisfacția față de politica SUA, Europa ia notă– și nu într-un mod pozitiv”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, remarcând neliniștea generalizată față de insistența lui Trump că repararea relațiilor cu Moscova este esențială pentru încheierea războiului.
Umbra lui Trump Jr.
Coregrafia diplomatică este complicată de Donald Trump Jr., care duminică a sugerat că tatăl său „ar putea părăsi Ucraina”, a acuzat Kievul de corupție „mult mai răspândită” decât cea a Rusiei – o retorică care reflectă punctele de vedere ale Kremlinului și a stârnit cutremur în Kiev și în Europa.
Vorbind la Forumul de la Doha, fiul cel mare al lui Trump a spus fără menajamente: „Cred că ar putea face asta”, când a fost întrebat dacă tatăl său ar putea abandona Ucraina.
Un oficial occidental a declarat pentru Kyiv Post că orice indiciu că SUA ar putea renunța la negocieri „reverberează instantaneu pe câmpul de luptă”.
Iurii Boieciko, șeful grupului umanitar Hope for Ukraine, cu sediul în SUA, a catalogat afirmațiile lui Trump Jr. „o greșeală politică periculoasă”, având în vedere că americanii - inclusiv mulți republicani - încă susțin în mare măsură apărarea Ucrainei.
„Ideea că corupția din Ucraina este principalul obstacol în calea păcii sau chiar mai rea decât cea din Rusia este un subiect de discuție care ignoră în mod convenabil realitatea”, a punctat el.
În timp ce Ucraina se luptă să elimine corupția din timpul războiului, a adăugat el, Rusia „operează sub o cleptocrație condusă de stat”, unde corupția este principiul organizator.
Prin echivalarea celor două, a spus el, Trump Jr. „repetă fără a fi conștient o linie de propagandă a Kremlinului menită să erodeze hotărârea Occidentului” și „minimizează crima invaziei prin fabricarea unei echivalențe morale care pur și simplu nu există”.
În ciuda mesajelor contradictorii, diplomații occidentali spun că diplomația intră într-o fază decisivă – una în care Zelenski trebuie să dea dovadă de flexibilitate fără a ceda în privința liniilor roșii, Rusia trebuie să înceteze să mai tergiverseze, iar Trump trebuie să decidă dacă dorește o înțelegere istorică sau pur și simplu alte titluri spectaculoase în presă.
„Toată lumea se învârte în zona de aterizare, dar nimeni nu este tocmai pregătit să oprească totul”, a declarat un oficial occidental, adăugând că negocierile nu mai sunt despre posibilitatea păcii, ci despre în ce măsură motivațiile politice ale Washingtonului, Kievului și Moscovei pot fi aliniate suficient pentru a o face să devină realitate.
În acest moment, aceste motivații sunt fragile.
Totodată, în acest moment de mare miză – când aliații sunt în alertă, părțile în război își testează limitele și ceasul ticăind zgomotos – toate cele trei capitale sunt conștiente că lumea e atentă. Întrebarea este care dintre ele va clipi prima.
Se încarcă comentariile...
