România are un rol de lider, prin exemplul său, în NATO, nu Ungaria

0
0
vanatori de munte
Imagine tipic─â rela┼úiei nu doar profesionale, ci ┼či amicale, dintre v├ón─âtori de munte rom├óni ┼či pu┼čca┼či marini americani, pe plaiuri transilvane, areal care conteaz─â pentru SUA, partenerul strategic al Rom├óniei.

Campania viz├ónd alegerile europarlamentare a determinat oficiali de la Bucure┼čti s─â ignore voit afirma┼úii recente ale premierului de la Budapesta. Asta, deoarece alian┼úele electorale conjuncturale ┼či voturile unor aleg─âtori din Transilvania, p─âm├ónt rom├ónesc, sunt pe moment prioritare. Retorica premierului Orban este ├«ns─â una tipic─â veacului trecut, bun─â pentru votan┼úii s─âi, dar care ignor─â realit─â┼úi ascunse europenilor de limb─â maghiar─â.

Ultimul demers al premierului Viktor Orban viza direct condi┼úia etnicilor maghiari din Ucraina, dar statele vecine Ungariei au ├«n┼úeles c─â mesajul era indirect ┼či pentru unele dintre acestea.┬á

Pentru un american sau australian lectura unei afirma┼úii, precum cea care urmeaz─â, nu ridic─â semne de ├«ntrebare, ba chiar genereaz─â plictiseal─â, prin reiterarea unor sintagme, dolean┼úe ┼či iluzii deloc ┼čocante.┬á

Vineri, 16 mai, seara, la televiziunea publică, din Budapesta, vocalul Orban a declarat că: 

ÔÇťUcraina nu poate fi nici stabil─â, nici democratic─â, ├«n cazul ├«n care nu d─â minorit─â┼úilor sale, inclusiv maghiari, ceea ce li se cuvine. Asta ├«nseamn─â dubla cet─â┼úenie (ucrainean─â ┼či maghiar─â), drepturi colective ┼či autonomie.ÔÇŁ┬á

Circa 200.000 de cetăţeni ai statului încă european Ucraina sunt de naţionalitate maghiară.

┼×i realitatea este c─â nu doar ei, ci ┼či minoritarii rom├óni, ru┼či, ca s─â dau doar dou─â exemple au fost viza┼úi de abera┼úia ini┼úial─â a noilor guvernan┼úi, de la Kiev, aceea privind utilizarea exclusiv─â a limbii ucrainene, ├«n ┼čcoli, ├«n rela┼úia cu autorit─â┼úile locale din Ucraina.

Un motiv imediat invocat public de Rusia, pentru a declan┼ča ceea ce ┼či azi vedem a fi ofensiva atipic─â de reinstaurare a controlului Moscovei pe teritoriul fostei republici sovietice socialiste ucrainene.

Sigur c─â realesul premier Viktor Orban nu ar fi emis asemenea fraze dac─â la Kiev ar fi func┼úionat un pre┼čedinte, un premier ┼či un guvern puternic ┼či mai ales dac─â Rusia nu ar fi invocat anterior acelea┼či deziderate, la care a ad─âugat sugestia federaliz─ârii Ucrainei ┼či a dreptului la autodeterminare, p├ón─â la secesiunea urmat─â de intrarea ├«n componen┼úa puterii regionale vecine, cu capitala la Moscova.

Aflate ├«ntre ciocanul rusesc ┼či nicovala Uniunii Europene, autorit─â┼úile de la Kiev au optat, dup─â prima declara┼úie ├«n acela┼či sens, a lui Orban, care a precedat-o pe cea de la televiziunea public─â, pentru convocarea ambasadorului maghiar la ministerul de externe, gest mai degrab─â simbolic, f─âr─â alte efecte, dec├ót ├«n plan mediatic.

Apoi, Polonia a reac┼úionat dezaprobator, ├«n contextul ├«n care constituie pilonul forte al Grupului de la Vi┼čegrad, din care mai fac parte Cehia, Slovacia ┼či Ungaria.

Penultima ţară menţionantă fiind o pildă de punere constantă la punct, a apetitului pentru declaraţii teribiliste, ale unor oficiali maghiari.

Ca s─â dreag─â busuiocul, pe 13 mai, ministrul ungur de externe Janos Martonyi a afirmat c─â Ungaria , membr─â a Uniunii Europene ┼či a NATO, nu cere autonomie teritorial─â pentru minoritatea maghiar─â etnic─â a Ucrainei.

├Än traducere liber─â, la un telefon primit, ca ┼či ├«n alte ├«mprejur─âri similare, de la Departamentul de Stat al SUA, ┼čeful diploma┼úiei maghiare a ie┼čit rapid cu dezmin┼úirea unei inten┼úii public afirmate de oratorul Orban.

Cel de la Budapesta.

Sigur, exercitarea dreptului la liber─â exprimare, ├«ntr-o comunitate euroatlantic─â ce are r─âbdare ┼či ├«n┼úelegere pentru interpret─âri diferite ale istoriei veacului trecut, a constituit cadrul de men┼úinere a convingerii multor vorbitori de limb─â maghiar─â conform c─âreia Tratatul de la Trianon, din 1920, a generat o dram─â na┼úional─â, Ungaria de azi fiind v─âduvit─â, ├«n opinia lor, de 2/3 din teritoriul istoric, iar milioane de unguri fiind acum cet─â┼úeni ai Serbiei, Slovaciei, Ucrainei ┼či Rom├óniei.

Executivul condus de Viktor Orban a acordat cona┼úionalilor maghiari, din statele vecine, celor care au solicitat, cet─â┼úenia Ungariei, o formul─â de a le ├«nt─âri ├«ncrederea c─â un deziderat istoric nu a fost uitat, c─â statul condus de la Budapesta ├«ncearc─â s─â le apere identitatea, limba ┼či chiar o tot mai clamat─â autoadministrare, ├«n zonele unde de┼úin majorit─â┼úi locale deloc neglijabile.

P├ón─â la urm─â, aceast─â dubl─â cet─â┼úenie a atras nu doar simpatia unui plus de votan┼úi pro-Orban, ci ┼či aten┼úia guvernelor vecine, precum cel din Slovacia, privind adev─âratele inten┼úii ale Budapestei.

Însă de la oratoria lui Orban, altfel bună pentru un curs destinat celor interesaţi de manipularea maselor de naivi, în veacul 21, la concluzii de supraestimare a forţei Ungariei, de influenţare a evenimentelor, în arealul NATO, este o distanţă, care poate fi parcursă doar de cei ce judecă Europa de azi după tiparele secolului trecut.

Sigur, Tom Lantos - un p─âm├óntean pe care am avut ocazia s─â ├«l ascult, chiar la Washington D.C., un personaj cunoscut pentru argumentele cu care pleda pentru un alt statut al minoritarilor unguri, din statul rom├ón, comparabil cu cel clamat acum de Viktor Orban ÔÇô a devenit, din 11 februarie 2008, o amintire.

Una men┼úinut─â, ca denumire ┼či efigie, pentru comisia dedicat─â drepturilor omului, ├«n Congresul SUA, condus─â azi de democratul James P. Mcgovern ┼či republicanul Frank M. Wolf, copre┼čedin┼úi.

┼×i ale c─âror ultime lu─âri publice de pozi┼úie vizeaz─â deten┼úiile ├«n mas─â, din Rusia, r─âpirile din Nigeria ┼či arest─ârile unor diziden┼úi de frunte, din China.

Nimic despre fermitatea guvernului Slovaciei în temperarea tendinţelor executivului din Budapesta, de a încuraja autonomia cetăţenilor slovaci, de etnie maghiară.

Nimic despre pericolele vizând vorbitorii de limbă maghiară, din Ucraina.

Nimic despre cei care ┼úin s─â ├«┼či anine steagul secuiesc, l├óng─â drapelul na┼úional rom├ónesc, ca prim pas, aparent subtil, de trasare pur imagologic─â, a teritoriului vizat pentru autonomia ungurilor din Transilvania, una mai pu┼úin vocal─â, de c├ónd cu reintrarea, ├«n guvernul de la Bucure┼čti, a reprezentan┼úilor lucizi, dar perseveren┼úi, ├«n demersurile lor cunoscute, ale celor care vorbesc ┼či limba statului vecin, ungar.

A┼ča st├ónd faptic lucrurile, pripeala de a vorbi de re├«nvierea pericolului refacerii Ungariei visate de propov─âduitorii unui trecut care nu mai are viitor pragmatic constituie, func┼úie de argumentele aduse, ┼či o prob─â de a judeca prezentul cu lupa bun─â pentru arhivele istorice, nu pentru biblioteca viitorului.

Sigur, sub aspect economic, Ungaria de azi oferă destule argumente celor care laudă abilitatea guvernului condus de Viktor Orban, de a folosi mijloace prioritar economice, în promovarea intereselor istorice.

De aici ├«ns─â, p├ón─â la imaginarea repet─ârii, ├«n inima Transilvaniei, a ofensivei pa┼čnice ruse - dar cu vorbitori ai altei limbi europene -, cu camuflajele cunoscute, din Crimeea, este o mare distan┼ú─â, ce indic─â ignorarea, probabil din ne┼čtiin┼ú─â, a unor realit─â┼úi care ┼úin de o Rom├ónie ce nu este un sat f─âr─â c├óini, chiar dac─â paznicii de elit─â nu se exprim─â public.

La postul de Radio Erevan ar merge glumi┼úa despre o ÔÇťfor┼ú─â de gheril─â care activeaz─â ├«n teren accidentat sau ├«n ora┼če, ┼či aceasta ar avea o anumit─â eficien┼ú─â ├«n lupta cu for┼úele armate regulate. ÔÇť

La postul public de radio, din Rom├ónia, exist─â ├«ns─â o emisiune, ÔÇťEuroatlanticaÔÇŁ, ascultat─â constant ┼či de diploma┼úii militari str─âini, acredita┼úi la Bucure┼čti, care indic─â s─âpt─âm├ónal pulsul For┼úelor Armate Rom├óne ┼či invit─â la microfon exper┼úi militari ┼či civili, care ┼čtiu exact nu doar locul ┼ú─ârii noastre, dar ┼či cel al unui stat vecin, precum Ungaria, ├«n comunitatea euroatlantic─â.

O tribun─â de exprimare competent─â asupra unor evolu┼úii geopolitice prezente, ├«n care o ├«ntrebare privind for┼úa... destabilizatoare a premierului Ungariei, manifestabil─â ├«n state vecine, ar st├órni afirma┼úii echilibrate, dar tran┼čante.

Ce vise nocturne, exprimate public a doua zi, au politicieni de la Budapesta, este o chestiune ce ţine de încremenirea în proiecte istorice care aduc voturi.

┼×i at├ót.

Var┼čovia ┼čtie bine c─â ├«n ecua┼úia alia┼úilor afla┼úi la grani┼úa de est a NATO, singura ┼úar─â ce conteaz─â este Rom├ónia, care are un poten┼úial militar rodat nu la paradele clovnilor politici, ci ├«n teatrele de r─âzboi din Irak ┼či Afganistan.

Iar ├«n Transilvania rom├óneasc─â sunt unit─â┼úi militare de elit─â, cu profesioni┼čti purt├ónd ├«nc─â pe epole┼úi fire de nisip din zonele unde au fost pre┼úui┼úi pentru arta de a asigura popula┼úiei locale paza necesar─â contra amenin┼ú─ârilor pl─ânuite de insurgen┼úi fanatici.

Este o realitate total diferită de cea temporar existentă la est de graniţa de răsărit a NATO.

Iar la masa alia┼úilor, Rom├ónia, care are zeci de mii de militari rula┼úi, de-a lungul anilor, ├«n locurile unde se moare pentru libertate ┼či democra┼úie, are un profil diferit, ├«n ochii celor de la Pentagon, fa┼ú─â de Ungaria, extrem de reticent─â ├«n a avea o for┼ú─â expedi┼úionar─â credibil─â.

A judeca declaraţiile premierului Ungariei purtând ochelari valabili în secolul trecut poate fi un exerciţiu, amuzant, dar vetust, de caligrafie universitară.

Nu ar strica ca ├«n chestiuni ce ┼úin de partea militar─â, a unor scenarii ce mai inflameaz─â naivit─â┼úi explicabile, s─â fie practicat─â re┼úinerea bazat─â pe bun sim┼ú, modestie ┼či luciditate, altfel termenele invocate, ac┼úiunile schi┼úate, pentru ipoteze menite a ┼čoca ne┼čtiutorii gener├ónd ridicolul demn de circul cu papagali captivi cuvintelor repetate mecanic.┬á

NATO părea alianţa destinată stagnării, dar este puternic reactivată acum.

Iar aceast─â alian┼ú─â politico-militar─â recunoa┼čte, prin vocea secretarului general Anders Fogh Rasmussen, c─â Rom├ónia are un rol de lider - Romania: Leading by Example, ca s─â ├«l citez exact pe oficialul men┼úionat ┬á- ┬á├«n Organiza┼úia Tratatului Nord-Atlantic, prin determinarea implic─ârii sale anterioare ├«n opera┼úiuni militare la care al┼úii ┼či-au ┼úinut c─âtanele acas─â.

Aţi reţinut? România are un rol de lider în NATO. Nu Ungaria.

____________________________________

Actualizare 18 mai 2014, ora 10.35

"NATO la datorie", harta interactiv─â, a fost actualizat─â:

Au fost inserate date noi despre structurile de comand─â ┼či control (C2), ale Alian┼úei, precum ┼či link-uri c─âtre imagini video relevante ┼či informa┼úii caracteristice.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite