Rezerva europeană pentru răspuns la amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare. Finlanda, prima țară beneficiară. Noi ce facem?

Ieri s-a anunțat că Finlanda va fi prima țară beneficiară a unei alocări de 242 milioane Euro pentru dezvoltarea primei sale rezerve strategice destinate combaterii amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).

Comisia Europeană a decis deja constituirea unor asemenea rezerve strategice – care pot fi folosite de toate Statele Membre – spre exemplu Flota de avioane destinate combaterii incendiilor de pădure (cu Croația, Franța, Grecia, Spania, Italia și Suedia). Există o altă asemenea rezervă europeană în care sunt stocate materiale și echipamente de protecție de uz medical – Belgia, Croația, Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, România, Slovenia, Suedia și Olanda). Totul în cadrul Mecanismului european întărit de protecție civilă și în colaborare cu Autoritatea Europeană pentru pregătirea și răspunsul în caz de urgențe. Dacă, până acum, această zonă de pregătire (deosebit de mult intensificată și finanțată pe măsură din motive evidente în ultimii ani) acoperea mai degrabă „urgențele civile” , în principal dezastre naturale din ce în ce mai intense și frecvente datorate schimbărilor climatice, acesta de acum este un semnal deosebit de important deoarece răspunde unei tipologii de preocupări care este comună cu NATO repusă în actualitate prin recent semnatul acord între Comisa Europeană și NATO.

Numai că ceea ce se petrece acum în Ucraina transmite un semnal de maximă urgență că lucrurile pot degenera în orice clupă – vedem amenințările foarte precis formulate de Dimitri Medvedev, spre exemplu – și, ca atare, chiar că este cazul ca amenințarea războiului nuclear să fie luată foarte n serios. Este ceea ce spune

Janez Lenarcic, Comisar european pentru managementul crizelor: „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat nevoia de a întări activitățile de pregătire CBRN. Din acest motiv, rezervele din acest sector vor constitui o rețea semnificativă de siguranță care să ofere un răspuns rapid și coordonat la nivel european. Aș dori să felicit Finlanda pentru că este primul Stat Membru UE care dezvoltă o asemenea rezervă strategică CBRN”. În informarea transmisă de Comisia Europeană, se menționează că în rezerva strategică din Finlanda vor fi stocate echipamente specifice, vaccinuri și antidoturi, echipament medical și de primă urgență pentru a fi folosit în teren pentru a asigura o mai bună protecție și răspunsul adecvat în urma unor evenimente din categoria de riscuri de nivel înalt.

Se poate să nu fie o legătură directă dar, după părerea mea, această opțiune pentru Finlanda poate fi interpretată și ca o recunoaștere a faptului că zona nordică și Marea Baltică sunt considerate în continuare punctul de maximă vulnerabilitate, mai ales că întreaga ecuație de securitate de acolo rămâne încă incertă datorită continuării refuzului Turciei și Ungariei de a accepta ratificare în Parlamentele lor naționale a aderării Suediei și Finlandei, deja salutată -poate prea devreme cu atât de mult entuziasm – drept fait accopli de către toate celelalte state membre ale Alianței.

Extinzând contextul este limpede că aliații pregătesc nu numai întărirea acestei zone de apărare, i și a calității armamentului nuclear stocat în Europa, lucru despre care vă vorbeam deja anul trecut. Se confirmă, iată, prin începerea de luna trecută a trimiterii de către americani înspre vazele din Europa a bombelor nucleare B61-12 posibil de utilizat de țările care posedă în flota lor aeriană avioane de tip F35. Există și un kit special de ghidare care poate fi atașat la avioane din clasa F-16 sau Tornado.

Început în februarie 2021, programul de producție al acestui nou tip de bombă nucleare produce o versiune ameliorată a actualelor bombe gravitaționale cu încărcătură nucleară de tip B61-3, -4, -7 și -10, undele aflate deja în serviciu începând cu 1970 și, conform datelor oferite de Federația oamenilor de știință americani are o putere care poate fi reglată de la 0,3 la 50 kilotone (adică echivalentul de 50,000 t TNT).

Iată ordinul de autorizare a transportului în Europa și, în finalul articolului, găsiți un document cu mult mai detaliat cu instrucțiunile pentru US Air Force:

Și iată care este harta cu bazele care adăpostesc asemenea arsenale unde, după estimarea generală, americanii stochează între 150-180 de bombe nucleare. Cu excepția bazei de la Incirlik, totalmente sub controlul SUA, toate celelalte locații funcționează pe principiul :dublei chei”, americană și națională” .

Desigur, având în vedere capacitatea actuală a flotei noastre aeriene, cu avioane cumpărate la mâna a doua sau a treia, cele mai moderne dintre ele având garanție de funcționare doar de 10 ani ca la mașinile de lux , ne bazăm pe ceilalți în caz de nevoie. Dar cealaltă dimensiune, a creșterii nivelului de pregătire pentru incidente de mare risc ar trebui să fie și la noi o prioritate de maximă. Nu l-am auzit pe Președintele Iohannis vorbind despre asta, iar ministrul Bode nu și-a terminat problemele cu faimosul său doctorat care este sau nu este și, în consecință, n-ar prea avea timp să vadă ce face departamentul de profil din subordinea sa.

Mai există oare competențe în domeniu, unele reale, cu specialiști care să știe să dea răspunsuri sau ne bazăm doar pe finlandezi ca furnizori de securitate? Oare avem asemenea rezerve, de cine depinde accesul la ele, care este starea materialelor stocate? Sunt oare în cantitate suficientă în funcție de ce calcul al tipului, duratei și intensității atacului (sau atacurilor), câte zone pot acoperi simultan și pe ce principiu sunt repartizate rezervele naționale în caz de urgențe civile și cum se asigură transportul înspre aceste centre și câte echipe mobile există, câte centre de comunicații mobile pentru situații de urgență pot fi stabilite și în cât timp?