Războiul Lumilor varianta 2022: care spaţiu va rezista şi cu ce preţ?

0
0
a

Nu mai este o discuţie doar despre războiul din Ucraina. Pe fond, războiul care se conturează acum în tuşe dintre ce în ce mai groase şi vizibile, este unul dintre lumi. Nu se poartă cu mijloace militare, cel puţin deocamdată, ştiindu-se consecinţele finale pentru civilizaţia umană.

Armele folosite, nu mai puţin distrugătoare şi cumplite, sunt cele din arsenalul economic, acum începând o mişcare de concentrare a lor, fără precedent şi cu efecte pe termen scurt şi mediu care schimbă în mod direct statutul şi capacitatea de supravieţuire a unor ţări. Pe termen lung, modificând, cu absolută certitudine, raporturile de putere şi ordinea de precedenţă într super-puteri.

Dacă asta şi-a dorit Putin să iniţieze prin invadarea Ucrainei, atunci speranţele sale s-au îndeplinit cu o rapiditate fabuloasă, rezultatul fiind că, deja după doar 14 zile de ofensivă, acţiunea militară a Rusiei s-a proiectat la nivelul percepţiei colective şi cele a politicienilor ca un război împotriva Occidentului şi tuturor valorilor sale. Generând  reacţii pe măsură, din ce în ce mai dure şi care lovesc progresiv în interesele economice majore ale Rusiei. Din ce în ce mai rapid, din ce în ce mai precis, din ce în ce mai profund.

Consecinţele sunt deja extrem de dure, astfel încât avem acum anunţul care a zguduit pieţele financiare ale lumii: ieri, Agenţia Fitch a coborât din nou ratingul datoriei suverane a Rusiei, aflată deja în zona "junk", de la "B" la "C", decizie care reflectă faptul că, din perspectiva analiştilor săi, încetarea de plăţi este "iminentă". Este o confirmare în plus, dramatică, a opiniei anterior enunţate de celelalte mari agenţii de rating care trecuseră Rusia în categoria "junk", atrăgând astfel atenţia investitorilor că, la nivel de stat, Federaţia Rusă riscă să nu-şi mai poată achita datoria. Iar decizia de acum a celor de la Fitch transmite tuturor investitorilor, dar şi decidenţilor politici din întreaga lume, subliniind că asta se produce din cauza evenimentelor recente "care au subminat şi mai puternic dorinţa Rusiei de a-şi onora datoria guvernamentală". Mai mult, în contextul în care se amplifică sancţiunile, "şi propunerile de limitare a schimburilor comerciale în domeniul energiei, fac să crească probabilitatea ca Rusia să apeleze cel puţin la neplata selectivă a obligaţiilor sale suverane".

Rusia n-a mai fost în această situaţie din 1998, dar lucrurile nu sunt deloc comparabile cu ce s-a întâmplat atunci deoarece acum nu există niciun fel de indicaţie că ar exista vreo intenţie de mobilizare a comunităţii internaţionale şi statelor celor mai bogate (cele din G7, dar şi a marilor instituţii financiare, FMI şi Banca Mondială) de a răspunde unei eventuale cereri de ajutor din partea Rusiei. 

În acest sens, din punctul meu de vedere, ne aflăm acum într-un context cu totul şi cu totul nou, economic, politic şi de securitate. Care este legat de întrebarea fundamentală privind modul în care se va organiza structura de supravieţuire globală, de identificarea costurilor directe şi indirecte pe care le implică acest nou "Război al lumilor" şi cum va fi afectat nivlul general de dezvoltare al civilizaţiei în general şi, în special, diferenţiat, în fiecare dintre regiunile din emisferele în relaţie conflictuală.

În această perspectivă trebuie să începem calculul efectelor pe care le va avea ruperea de sistem de o uriaşă importanţă şi gravitate pe care o reprezintă măsura cea mai serioasă luată până acum în acest război nedeclarat oficial dar în desfăşurare în multiple domenii: este vorba despre combinaţia dintre decizia americană de instituire a blocadei totale pe importurile de produse energetice (petrol, gaze şi cărbune) din Rusia. Se va alătura şi Uniunea Europeană? Cu siguranţă că asta îşi doresc liderii de la Bruxelles, susţinuţi - să vedem în ce măsură - de decizia politică din marile capitale. Summitul de la Versailles care începe mâine se va încheia vineri printr-un document final, posibil acord care să aibă sensul de a susţine o poziţie comună în spaţiul euro-atlantic.

Pentru UE, scopul este de a "reduce în mod considerabil, începând din acest an, dependenţa noastră de gazul rusesc, ceea ce ne va face să deveni independenţi în anii ce urmează. Nu este uşor, dar este fezabil" cum spunea Fans Timmermans, vice-preşedintele Comisiei Europene, cu referire la setul de măsuri imediate propuse Statelor Membre, alături de prezentarea noilor posibile surse alternative (începând cu relaţia cu azerii, cei din Emirate sau suplimentarea livrărilor din Qatar, SUA şi din ţările din Maghreb) astfel ca, în septembrie, nivelul mediu de umplere al stocurilor strategice să fie, la nivelul lunii septembrie, la cel puţin 80%, cu obiective obligatorii pentru Statele membre.

Dar, dacă politic aceste obiective sunt uşor de listat, inclusiv într-un document final al acestui Summit, rămâne totuşi destul de problematică situaţia unor ţări precum Finlanda, Ungaria, Slovenia sau Republica Cehă care importă din Rusia cea mai mare parte din necesarul de gaz, pe listă adăugându-se dependenţa Germaniei, la nivel strategic, de 55%, Comisia Europeană reamintind că nu există nici un fel de alternativă pentru a ne elibera, "pentru moment", de acest tip de dependenţă. Una care este mult mai mult decât strategică, este chiar la nivel de supravieţuire, Slovacia importând 78,4% din necesarul său de petrol, iar Polonia, Lituania şi Finlanda peste două treimi.

Discuţia economică este, de fapt, în mod esenţial una politică şi, din această cauză, dimensiunile geo-politice ale deciziei vor fi determinante pentru diversele poziţionări ale statelor din UE.

Acest nou Război al lumilor, în varianta 2022, este fără precedent la cea de-a doua mare conflagraţie mondială în sensul că se poate finaliza prin izolarea ermetică, de data asta economică, a uneia dintre Puterile Învingătoare din 1945 şi ţară membru permanent în Consiliul de Securitate, acuzată acum de crime de război, genocid şi crime împotriva umanităţii. Pentru a înţelege în profunzime implicaţiile blocadei care se anunţă, cu costurile corespunzătoare pentru toate ţările din taberele deocamdată participante (la care se vor adăuga multe altele, după cum veţi vedea în orele şi zilele următoare), vă sugerez să lecturaţi cu atenţie poate cel mai interesant şi complet studiu pe care am avut ocazia să-l accesez până acum, a fost dat publicităţii ieri şi consider că oferă nu numai date la care foarte puţini dintre noi au avut acces până acum, dar are şi suficientă obiectivitate pentru a plasa în dimensiunile reale consecinţele a ceea ce urmează. Şi, poate, în acelaşi context, să apreciem la justa valoare, dacă este şi cât este care este, a afirmaţiei făcută de ministrul Energiei din cabinetul condus de doctorul în ştiinţe general Ciucă:

"România este al doilea mare producător de gaze din Europa, nu este cazul să discutăm despre scenarii apocaliptice. România îşi poate asigura gazele, deci nu se pune problema să nu avem resurse de gaze în depozite. Vine primăvara, vom reintroduce obligativitatea depozitării gazelor şi vom avea pentru iarna viitoare şi depozitele la maximum încărcate cu gaze naturale. Avem producţie de gaze. Diversificăm rutele de aprovizionare. Credeţi-mă că nu vom avea probleme cu aprovizionarea cu gaze naturale".

Deci, cum s-ar spune, scăpaţi de griji şi cu linişte în suflet, să-i privim pe nefericiţii de americani şi pe restul de europeni cum se zbat ca peştele pe uscat şi fug ca găina fără cap în căutarea unei soluţii de supravieţuire. Nu-i aşa că-i teribil, chiar înfiorător de reconfortant?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite