Exclusiv Cum a ajuns Europa tot mai „contaminată” de partidele suveraniste. Expert în populism: „Alianța PSD - AUR nu e unică”

Partidele așa-zis suveraniste câștigă tot mai mult teren în UE, iar partidele mainstream încep să fie tot mai „contaminate”, iar politicile guvernelor europene influențate de acestea. Politologul Sorina Soare, (Universitatea din Florența), explică acest mecanism, într-o analiză pentru „Adevărul”.

Susținători ai lui Călin Georgescu protestează în Piața Victoriei din București. FOTO:Inquam Photos

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți prin moțiune de cenzură adoptată de Parlament, în urma unei colaborări între PSD și AUR. Nu este însă prima dată când AUR dă jos un guvern și se aliază cu un partid mainstream. În urmă cu cinci ani, AUR, aliat cu USR, dărâmau Guvernul Cîțu.

Se poate vorbi chiar de un trend la nivel euopean. Odată cu venirea lui Donald Trump la putere în Statele Unite ale Americii, dar mai ales începând cu acest an este tot mai evident că partidele așa-zis radicale (iliberale) le contaminează pe celelalte, care ajung să preia teme și idei specifice partidelor populiste, susține politologul Sorina Soare, de la Universitatea Firenze, din Italia. Sorina Soare, care e expert în domeniul politicii comparate cu expertiză pe partide politice europene, procesele de democratizare și populism, crede că încet se fisurează și cordonul sanitar creat în jurul partidelor considerate până mai ieri nefrecventabile. În plus, partidele mainstream sunt tot mai receptive și preiau teme de la acestea, adoptând chiar și politici pe care până de curând le condamnau. Totul în lupta pentru un electorat ce pare tot mai receptiv la ideile populiste.

Alianțele USR - AUR și PSD -AUR nu sunt chiar întâmplătoare

Un exemplu este cel al politicilor anti migrație tot mai dure din Europa, care încep să semene cu cele ale lui Trump. În același timp, în România, dar și în alte țări anumite partide cochetează cu formațiunile radicale. Dacă în România am avut alianța USR cu AUR, în 2021, pentru demiterea guvernului de atunci, azi avem alianța PSD - AUR, deși atât PSD cât și USR au negat orice apropiere de AUR. În Europa, în Franța, Macron a avut colaborări punctuale cu partidul lui Marine Le Pen, iar în Germania creștin-democrații lui Friedrich Mertz au fost suspectați de anumite înțelegeri cu AfD.

„În ultimul timp apare tot mai evident că s-a creat o constelație de actori care sprijină partidele de dreapta radicală. Iar alianța PSD-AUR de la noi nu e unică”, spune Sorina Soare, cu trimitere la alianța care a existat între USR și AUR, în 2021, dar și multe alte colaborări la nivel european între partidele liberale și cele iliberale.

În opinia sa, au contat enorm politicile și presiune administrației Trump, cu vârful de lance JD Vance, dar și abilitățile unor lideri europeni radicali de a cere și primi sprijin de peste Atlantic.

„Cumva a dus la o legitimare a acestor actori chiar și prestația lui JD Vance, cu vizita sa în Budapesta, dar tot aici putem include și vizita lui George Simion în Polonia. Pentru că l-am văzut pe Simion alături de președintele Poloniei, a speculat acel moment și a mers să se uite la meciuri împreună cu el. Prin construirea rețelelor internaționale se poate vedea cu iliberalismul tinde să devină tot mai mainstream”, mai spune ea.

Tonul se dă de la Washington

De altfel, tonul a fost dat de Washington, iar la presiunile Americii tot mai multe țări europene tind să legitimeze sau cel puțin să accepte tacit adoptarea unor practici MAGA. Sorina Soare vorbește despre o contaminare. Aici, ea dă ca exemplu politicile de îngrădire a migrației adoptate de mai multe state europene și inspirate în mare măsură de la Statele Unite ale Americii.

„Practic, comportamentul lui Trump legitimează foarte multe comportamente politice și teme în Europa și nu numai. De exemplu, chestiunea migrației și faptul că trebuie adoptate politici dure. Au existat anumite forme de contaminare. Politicile aplicate de administrația Trump în Statele Unite au fost oarecum celebrate de anumite partide atunci când au fost în opoziție. Un exemplu e Germania. Și în Italia am văzut acest tip de accentuare a discursului legat de securitizarea migrației și de reacția cât mai dură. Iar aceste elemente cred că, chiar dacă existau în Statele Unite, acum devin din ce în ce mai vizibile și mai greu de criticat, într-o oarecare măsură, atât timp cât președintele Statelor Unite le aplică și le susține”, explică Sorina Soare.

Faptul că state precum România și Bulgaria au fost prezente la Consiliul pentru Pace de la Washington, dar chiar și Uniunea Europeană a făcut același lucru prin delegarea unui observator nu au făcut decât să transmită un semnal de acceptare față de MAGA.

„Cred că un alt element destul de interesant a fost, oarecum, și felul în care mai multe țări, inclusiv România, au participat și au legitimat, de exemplu, Consiliul Păcii. O inițiativă care, evident, contestă rolul tradițional al organizațiilor internaționale, a ONU-ului, dar pe de altă parte arată că statele, inclusiv cele care sunt conduse de partide considerate mainstream, ca în cazul României, sunt obligate să facă destul de multe compromisuri pentru a se adapta acestei perioade politice. Am văzut chiar că Uniunea Europeană a avut un reprezentant la Washington, sigur, cu statutul de observator, dar a fost prezent”, adaugă experta.

Europa de Est are nevoie de SUA și face concesii

State ca România sunt cumva forțate să facă acest lucru pentru a păstra parteneriatul cu Statele Unite ale Americii și pentru a nu risca să fie abandonate. Interesele de securitate ale țărilor din Estul Europei le face să fie mai deschise la avansurile Statelor Unite, crede Sorina Soare.

„Sigur, este și foarte greu să ignori așa ceva în măsura în care costul este foarte ridicat. Costul, evident, este legat de implicarea Statelor Unite în NATO și mai ales la frontiera de Est”, mai arată ea.

În același timp, Statele Unite ale Americii acționează tot mai sfidător în anumite privințe și încalcă fără niciun fel de temă de urmări dreptul politic. Dacă în trecut Washingtonul acționa mult mai discret atunci când se implica în alegerile din alte state și apela la servicii de intelligence și alte metode pentru a-și asigura regimuri prietenoase, în 2026 nu a ezitat să încalce dreptul internațional și să acționeze fățiș, spune Sorina Soare.

„Pe de altă parte, putem vedea și, din punctul meu de vedere, cu adevărat, unul dintre conceptele cele mai interesante de care s-a vorbit în ultimul timp este acela de o schimbare de la regime change la regime compliance. Faptul că ceea ce a făcut Donald Trump în Venezuela nu este o schimbare de regim cum ne-am obișnuit să vedem în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, când Statele Unite camuflau practic toate intervențiile în numele democrației, în numele libertății. Acum, aceste elemente sunt din ce în ce mai puțin interesante, să zicem, pentru politica externă, iar Statele Unite sunt foarte pragmatice”, susține experta.

SUA și-au schimbat motivațiile

Și motivațiile Washingtonului s-au schimbat în mare măsură, consideră Sorina Soare.

„Statele Unite nu-și mai doresc o schimbare de regim și promovarea democrației, ci un regim care să le dea un avantaj economic și inclusiv politic. De exemplu, în cazul lui Milei a fost interesant și pachetul de sprijin pe care Statele Unite l-au acordat Argentinei înaintea alegerilor parlamentare. Și a funcționat, pentru că Milei a câștigat. Deci toate aceste elemente sunt foarte interesante pentru că, din punctul meu de vedere, se consolidează oarecum o alianță din ce în ce mai puternică la nivel internațional”, mai spune ea.

Există însă totuși și excepții și situații în care anumite state europene, aliați apropiați ai Statelor Unite, au ales să sfideze Washingtonul. O surpriză în acest sens a reprezentat-o felul în care Italia Giorgiei Meloni, unul dintre liderii europeni favorți ai lui Donald Trump, a refuzat să susțină anumite dosare americane, culminând cu cel iranian.

Cel mai bun exemplu în această privință a fost că Roma a interzis survolul și folosirea bazelor ei pentru avioanele americane care urmau să bombardeze Iranul.

Sorina Soare explică motivația gestului neașteptat făcut de Giorgia Meloni, adică unul dintre principalii aliați ai lui Trump în Uniunea Europeană.

„Aici este și multă politică internațională. Doamna Meloni este una dintre cele mai apropiate femei din politică, sau bine, om politic, față de ceea ce reprezintă Donald Trump, și nu de acum, ci chiar înainte de 2016, după 2016 și, de exemplu, după 2020. Dar doamna Meloni, dacă a luat această decizie, a luat-o și în contextul în care a pierdut un referendum important la nivel intern, legat de reforma justiției, o temă care a fost foarte politizată începând cu Berlusconi. Deci era oarecum steagul partidelor de dreapta din Italia. Și ultimele decizii sunt luate și pentru faptul că a început să scadă în sondaje pentru prima dată de după 2022, când se vede o oarecare scădere în sondaje. Sigur, această scădere este nesemnificativă în momentul de față, dar suficient ca să-i sperie. Speriindu-i și faptul că au apărut noi partide, precum partidul generalului Vannacci, care, pe de altă parte, este căsătorit cu o româncă (așa ca anecdotă), cu un discurs mult mai la dreapta, mult mai radical și care contestă oarecum implicarea Italiei în chestiuni internaționale care nu o privesc, care ar putea să ducă la sacrificarea de vieți italiene în conflicte care nu sunt legate de interesele Italiei. Nu sunt numai decizii de politică externă, ci sunt adesea politică externă filtrată de necesitățile momentului”, mai spune Sorina Soare.