Premierul Fico al Slovaciei declară că ţări din NATO şi UE ar putea trimite trupe în Ucraina

O declaraţie importantă a lui Fico, să vedem dacă va fi confirmată de concluziile întâlnirii de ieri de la Paris a şefilor de stat sau de guvern din 19 ţări NATO.

Ce a declarat premierul Robert Fico al Slovaciei:

„Mă voi limita să spun că aceste teze (în pregătirea reuniunii de la Paris – n.r.) implică faptul că un număr de state membre ale NATO şi UE iau în considerare că îşi vor trimite trupe în Ucraina pe o bază bilaterală”.

„Nu pot spune în ce scop şi ce ar trebui să facă acolo”, a spus Fico, adăugând că Slovacia, membră a UE şi NATO, nu va trimite soldaţi în Ucraina.

Vedem riscuri uriașe de securitate în acordurile bilaterale dintre statele membre ale UE și Ucraina". Fico mai spune că materialul pentru discuţii l-a făcut să simtă „un fior pe şira spinării”.

Contextul geopolitic

UE şi NATO vor să rezolve agresiunea Rusiei în Ucraina înaintea posibilei reveniri la Casa Albă a lui Trump. Oprirea ajutorului american pentru Ucraina a determinat state din UE şi NATO să ia pe cont propriu închiderea conflictului militar Rusia-Ucraina. Ucraina a încheiat o serie de acorduri de securitate bilaterale cu ţări din UE şi NATO. Cu Germania, Anglia  şi Franţa au fost deja semnate astfel de acorduri, cu România şi alte ţări sunt în discuţie.

În acordul de securitate bilaterală semnat de Marea Britanie cu Ucraina se prevăd consultări într-un termen de 24 de ore dacă această din urmă se confruntă cu un nou atac din partea Rusiei şi să furnizeze Kievului în acest caz o asistenţă de securitate „rapidă şi consistentă”. Londra vă oferi astfel „echipamente militare moderne în toate domeniile necesare, precum şi asistenţă economică; Marea Britanie va impune Rusiei costuri economice şi de altă natură”.

„Există anexe ale acordului, care sunt top secret. În aceste anexe definim domeniul concret, lucruri concrete, sfere concrete de aplicare. Iar acestea, îmi pare rău, nu vor fi cunoscute publicului său agresorului, dar vor fi aplicate”, a declarat  consilierul lui Zelenski.

Armata şi economia Rusiei sunt în mare parte epuizate. Ameninţările nucleare ale lui Medvedev exact acest lucru vor să-l ascundă: Rusia rezistă cu greu continuării războiului, care îi consumă o treime din PIB plus pierderi colosale de vieţi omeneşti. Mai mult de un milion de ruşi bine pregătiţi au emigrat din cauza războiului, cu bani cu tot.

Sancţiunile economice împotriva Rusiei îşi produc efectele, în ciuda propagandei Moscovei. Urmează alte seturi de sancţiuni care vor să arate că în era globalizării nu poţi funcţiona de unul singur, cum crede Putin.

Susţinerea poporului rus pentru război începe să scadă, pentru că ruşii de rând văd că nivelul lor de trai scade pe zi ce trece. Şi ameninţarea că Rusia va anexa Transnistria s-a dezumflat, Rusia se vede incapabilă de a pune în operă această anexare.

Schimbarea la faţă a unor şefi de state. Premierul Viktor Orban al Ungariei a dat-o la întors. A fost de acord cu un ajutor de 50 de miliarde euro aprobat de UE în sprijinul Ucrainei. Ieri, parlamentul Ungariei a votat aderarea Suediei la NATO, după ce Turcia confirmase acelaşi lucru. Se pare că sancţiunile în bani aplicate Ungariei de către UE au dat roade.

Polonia, condusă acum de premierul Donald Tusk, are o mai clară orientare proeuropeana şi antirusă.

Ministrul chinez de externe Wang Yi l-a asigurat pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba că China „nu vinde arme letale” Rusiei. Se cam ştia acest lucru, dar acum e declaraţia clară a unui înalt oficial chinez. China şi India cumpără masiv petrol din Rusia, dar la preţuri mai mici decât le cumpărau ţările occidentale.  

UE şi NATO vor să închidă războiul Rusia-Ucraina, înainte ca partide extremiste, populiste, suveraniste, să ajungă la putere în ţări din UE şi NATO

Cel mai apropiat exemplu este cel furnizat de George Simion, şeful AUR, care a declarat  că urăşte „acest stat artificial numit Republica Moldova” şi a susţinut că ţara vecină nu va intra niciodată în Uniunea Europeană. „Nu suport şi nu mă împac niciodată cu acest concept de statalism moldovenesc”.

Ca şi Putin, George Simion decide el care state sunt „artificiale” şi care nu, nu se împacă şi nu suportă acele state „artificiale”. Şi ce ar face Simion dacă ar ajunge la conducerea României? Ar invada Republica Moldova precum Putin Ucraina? Cel putin Simion spune clar ce intentii are daca AUR ar castiga un procent important de voturi in viitoarele alegeri.

Întâlnirea de la Paris şi-a propus să constate că Rusia nu este capabilă să continue un război care a epuizat-o militar şi economic, şi că este nevoie de intervenţia decisivă a statelor europene pentru a pune capăt acestui conflict care durează deja de doi ani. Și sa trimita un avertisment clar președintelui Putin.

Emmanuel Macron explică la finalul intalnirii de la Paris:

„Nu există astăzi un consens pentru a trimite în mod oficial, asumat şi aprobat, trupe terestre. Dar în dinamică, nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câştiga acest război"

UE şi NATO nu mai contează pe ajutorul american şi vor să rezolve situaţia Ucrainei cu forţele militare proprii, pe baza unor acorduri de securitate bilaterale între Ucraina şi ţări din UE.

România are o situaţie specială, fiind legată şi de o ameninţare a Moscovei la adresa Republicii Moldova, în cazul în care Rusia ar ocupa Ucraina, și de ajungere a Rusiei la gurile Dunării.

Rămâne să vedem discursul de mâine al preşedintelui Putin, şi   intrarea în vigoare a acordurilor de securitate bilaterale dintre ţări UE şi NATO cu Ucraina.