Premierul Ciolacu emite OUG să-i ierte de păcate pe cei care au furat din bugetul de stat. Îţi stă mintea în loc...

La semnalarea lui Constantin Rudnițchi, ziarist specializat în economie la RFI, am parcurs şi eu OUG „privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice”.

Încă din expunerea de motive găsim explicaţii care te uluiesc:

„există o categorie de drepturi salariale pentru personalul din autoritățile/instituțiile publice care au fost stabilite prin acte administrative emise de ordonatorii de credite, fără a exista un cadru legal stabilit în mod expres prin acte normative la nivel de lege sau ordonanță de urgență”.

Adică, ordonatori de credite, şefi ai unor instituţii de stat puşi acolo din clientela politică a PSD şi PNL, şi-au permis să dea cui au vrut muşchii lor drepturi salariale prin acte administrative, fără a exista un cadru legal la nivel de lege sau OUG. Acesta-i furt din bugetul de stat! Face fiecare şef de instituţie ce vrea, fără să mai respecte legea salarizării bugetarilor? Unde suntem cu România, în junglă, în lumea a treia în care nu există stat de drept, ci doar decizia suveranului care conduce ţara?

Premierul Ciolacu ar fi trebuit să ceară instant cercetarea penală a celor care şi-au permis să încalce legea, făptuind şi  furt din bugetul de stat. N-a avut curaj, fiind vorba de şefi puşi de partide din clientela politică.

Unde a fost Curtea de Conturi în toată această perioadă? A avut cunoştinţă de încălcarea legii care a condus la furt din bugetul de stat? Pentru că un act administrativ, dat cu încălcarea legii salarizării bugetarilor, şi care acordă ilegal drepturi salariale, indemnizaţii, sporuri, şi alte adaosuri nu poate fi altceva decât furt din bugetul de stat.

Ce zice Parlamentul României de această situaţie? Mai are rost să emită legi dacă ele sunt călcate în picioare de şefii puşi de partide în fruntea instituţiilor publice?

Ce mai constată OUG dată de Ciolacu:

„prin aceasta au fost înregistrate în situațiile financiare datorii față de personal care sunt încadrate în categoria arieratelor, respectiv a plăților restante și prin aceasta sunt generate blocaje în activitatea entităților publice, întrucât nu pot asigura plăți pentru titlul 20 „Bunuri și servicii”, precum și pentru titlul 70 „Cheltuieli de capital”.

„aceste categorii de cheltuieli au caracter excepțional, nu sunt reglementate prin acte normative specifice și pot genera serioase probleme în finanțarea cheltuielilor curente ale statului român, ținând cont de volumul mare de cheltuieli pe care acestea le reprezintă, inclusiv prin înregistrarea de arierate la bugetul public fără o bază legală existentă în acest sens”.

Este vorba de un volum mare de cheltuieli pe care aceste categorii de cheltuieli le reprezintă. Adică,  s-au dat salarii, sporuri, indemnizaţii nelegale la greu, până au împovărat bugetul de stat. Şi autorii acestor furturi nu păţesc nimic.

Ce spune OUG mai departe. O parte din aceste drepturi salariale nelegale n-au fost achitate şi au devenit  plăți restante. Apoi,  plățile restante au fost înregistrate ca arierate fără a avea o bază legală în acest sens.

Ce prevede OUG dată de Ciolacu, pentru rezolvarea acestei probleme:

Art 1

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezenţei ordonanțe de urgență, conducătorii autorităților/instituțiilor publice care au calitatea de ordonator de credite nu mai pot emite acte administrative prin care să stabilească drepturi de natură salarială suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică în vigoare, cu excepția situației în care prin hotărâre judecătorească se dispune în acest sens.

(3) Actele administrative emise cu încălcarea prevederilor alin. (2) sunt lovite de nulitate absolută și nu produc efecte juridice.

 Cu alte cuvinte, ce s-a furat de la buget prin încălcarea legii este bun furat, dar de acum înainte nu se mai poate fura prin această metodă.

OUG nu spune nimic despre sancţiuni aplicate celor care au semnat astfel de acte administrative, pentru furt din bugetul de stat.

Nu se mai pot emite alte acte normative in acest scop, dar cele emise deja rămân in vigoare, si banii ilegali vor fi plătiți mai departe? Nu este clar!

Constantin Rudnițchi:  „toți conducătorii de instituții publice care au semnat creșterile de salarii, indemnizații sau sporuri, în pofida faptului că nu există bază legală, sunt absolviți de orice vină, iar sumele sunt anulate”. „Nu este doar o reglare a unor înregistrări contabile, ci suntem în fața ștergerii unor sume restante fără ca nimeni dintre cei care au semnat să fie acuzați sau să răspundă în fața legii”. „În concluzie, actul normativ aprobat de Guvern se face că nu îi vede pe directorii instituțiilor publice care au semnat creșterile de salarii, îi absolvă de vină și anulează datoriile restante. Nimeni nu este vinovat pentru cele întâmplate și nimeni nu plătește nimic”.

Sunt absolviţi de orice vină pentru că fac parte din clientela politică a PSD şi PNL. Dacă erau cetăţenii obişnuiţi care comiteau astfel de furturi din bugetul de stat, până acum erau deja „umflaţi” de procurori şi poliţişti.

În opinia mea, opoziţia parlamentară ar trebui să ia atitudine faţă de aceste furturi din bugetul de stat, care se încheie cu absolvirea totală a făptaşilor, eventual să ceară o Comisie de anchetă parlamentară care să constate cum de a fost posibil aşa ceva, şi cum guvernul închide ochii şi îi absolvă pe făptaşi.

Care este poziţia Curţii de Conturi faţă de aceste încălcări grave ale legii?

Este necesar un răspuns de la instituţiile abilitate ale statului, plătite din banii noştri, ai contribuabililor, să apere banii publici de hoţii care s-au obişnuit să-i fure. În caz contrar, de ce mai plătim taxe şi impozite statului? Poate ar fi mai bine să nu le mai plătim?