Prăbuşirea lui Iohannis şi ascensiunea Codruţei Kovesi

Tumultul şi confuzia generate de mişcările de pe scena politică fac tot mai dificilă identificarea unui lider puternic, capabil să inspire încredere şi să exercite un impact deosebit asupra electoratului. Mesia care conduce şi luminează poporul a dispărut. O mână nevăzută a apăsat butonul care a declanşat haosul.

Evenimentele şi schimbările produse recent în arhitectura puterii începând cu demisia premierului Ponta, un lider puternic susţinut de o majoritate stabilă, continuând apoi cu scoaterea partidelor politice din jocul puterii, prin numirea unui guvern de tehnocraţi, şi transformarea lui Iohannis din Comandantul în Clovnul Naţiunii, sunt principalii piloni care stau la baza declanşării operaţiunii Marea Prăbuşire.  

Neîncrederea este noul virus care face ravagii în rândul românilor, fiind sădit tot adânc în mentalul colectiv. Conform unui studiu realizat de IRES, şase din zece români nu au încredere în nimeni în afara familiei şi a prietenilor. O situaţie extrem de periculoasă, deoarece un popor dominat de sentimente de teamă şi de neîncredere este un popor uşor de manipulat şi de condus.

Clasa politică erodată până la putreziciune de molima corupţiei se prăbuşeşte producând zgomote infernale. Duşmanii de ieri au devenit aliaţii de azi împotriva procurorilor şi a legii. Lideri din toate partidele, că sunt liberali, social-democraţi, populari sau unpr-işti, cu toţii încearcă să ţină în viaţă sistemul care i-a hrănit şi protejat atâta timp. Regina mamă nu trebuie lăsată să moară. Clonarea trebuie să se producă prin orice mijloace. Embrionii implantaţi de vechii lideri în partide au rolul de a duce mai departe tradiţia şi regulile după care aceştia s-au ghidat în toţi aceşti ani. Ceva mai soft şi ceva mai inteligent de data aceasta.

Haosul generat de dispariţia liderilor politici providenţiali, capabili să inspire încredere maselor, slăbirea partidelor politice, devenite centre de excelenţă în materie de corupţie şi incompetenţă, lipsa unor alternative noi şi acapararea agendei publice de subiecte care au în centru luptele pentru putere au drept principală consecinţă îndepărtarea electoratului de la urne.

Schimbarea clasei politice, anunţată cu multă emfază de către Klaus Iohannis în timpul crizei declanşate de tragicul eveniment de la Colectiv, se dovedeşte a fi o simplă lozincă aruncată mulţimii de către un preşedinte inadecvat şi rupt de realităţile ţării pe care ar trebui să o conducă.

Iohannis şi-a văzut visul cu ochii. Guvernul său a fost instalat la Palatul Victoria, iar beţia puterii, scuzată până la acest moment de către publicul său, l-a acaparat în mod iremediabil şi distructiv pe personajul adus de la Sibiu la Bucureşti pentru a juca un rol mult prea greu şi mult prea complex pentru capacităţile sale. Reformistul Iohannis a fost înfrânt de vechiul Iohannis, cel care într-o viaţa anterioară a fost pentru o scurtă perioadă de timp premierul de la Grivco. 

Lipsa de încredere în clasa politică devine o problemă acută pentru următoarele alegeri şi pentru viitorul României. Din minoritatea celor 36% dintre românii care declară pentru studiul IRES că au încredere într-o persoană din România aflată în afara cercului de familie şi prieteni, doar 19% îl nominalizează pe preşedintele României.

Demisia premierului Ponta, primită şi sărbătorită cu destul de mult entuziasm în rândul susţinătorilor lui Klaus Iohannis, a avut un adevărat efect de bumerang asupra scenei politice: în timp ce PSD şi-a luat un avânt serios în sondajele de opinie, în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare, pentru Iohannis a început Marea Prăbuşire: oficializarea alianţei cu Antena3 şi pierderea publicului reformist care l-a susţinut în alegerile prezidenţiale.

Votul emoţional negativ exprimat de români în noiembrie 2014 s-a întors împotriva lor. Trendul descendent pe care a intrat Klaus Iohannis, personajul învestit cu încrederea a peste şase milioane de români, reacţiile de respingere stârnite la nivelul nucleului dur de votanţi şi de susţinători faţă de gesturile şi declaraţiile tot mai inadecvate mandatului care i-a fost încredinţat, amplifică dezamăgirea care s-a instaurat în rândul electoratului. Diletantul Iohannis, aşa cum a fost etichetat recent de săptămânalul german Der Spiegel, se prăbuşeşte la numai un an şi jumătate din mandat fără să înţeleagă prea bine ce i se întâmplă cu adevărat.

Întâmplător sau nu, în tot acest haos care a cuprins treptat întreaga societate singurul reper stabil vine din zona DNA. Deşi neagă interesul pentru politică, apariţiile Codruţei Kovesi sunt tot mai sofisticate iar discursul public tot mai diversificat, atingând subiecte care ţin inclusiv de sfera politică şi socială, fapt care a determinat reacţia virulentă a fostului preşedinte Traian Băsescu, nemulţumit de transformarea fostei sale colaboratoare şi de capitalul de simpatie tot mai mare pe care aceasta îl acumulează.

Marea Prăbuşirea a preşedintelui Iohannis eliberează o nişă pe care nici un alt politician nu se califică să o ocupe în acest moment. Electoratul obişnuit să susţină o agendă reformatoare, acel electorat care a intervenit în diverse momente de criză împotriva clasei politice corupte, va constata lipsa ofertei politice şi îşi va îndrepta privirea spre lideri proveniţi din alte zone. În acest context, ascensiunea de care se bucură în ultima perioadă şefa DNA nu pare deloc întâmplătoare, ci arată mai degrabă ca fiind rezultatul unui plan extrem de elaborat.