Nicușor Dan schimbă filosofia apărării naționale și declară Rusia principala amenințare externă a României: „Vrem să apărăm cetățeanul”

Președintele Nicușor Dan a prezentat noua Strategia Națională de Apărare, valabilă până în 2030. Rusia este catalogată ca principala amenințare externă și se vorbește despre intensificarea războiul hibrid. Pe plan intern, corupția, creșterea populismului și capacitatea redusă a instituțiilor în domeniul protecției civile sunt printre cele mai mari vulnerabilități. 

Preșidentele Nicușor Dan prezintă noua Strategie Națională de Apărare FOTO presidency.ro

Noua Strategie Națională de Apărare are în centru un concept nou: independența solidară. Ce înseamnă asta?

,,Pe de o parte, acțiunile statului român să fie în sensul apărării și confirmării unei identități și în acest sens în relațiile sale externe să apere interesele României. Și pe de altă parte să păstreze angajamentele și toate parteneriatele internaționale pe care le are", a precizat președintele Nicușor Dan.

Potrivit șefului statului, în centrul noii strategii este plasat cetățeanul. 

„Nu vrem să apărăm statul, ci vrem să apărăm cetăţeanul care trăieşte în acest stat. Întrebarea care se pune este câtă încredere are cetăţeanul în stat şi care e disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra. Și aici bineînțeles că nu ştiu dacă răspunsul este cel mai fericit şi tocmai este rostul nostru şi parte din această strategie, de a corecta decalajul între un avans al societăţii, făcut pe multe planuri - inclusiv economic -  şi o rămânere în urmă a administraţiei publice faţă de aşteptările acestei societăţi care s-a maturizat în multe aspecte"

De altfel, și în document se specifică faptul că strategia de apărare pe următorii cinci ani propune un parteneriat cu națiunea română. 

Rusia, principala amenințare

,,Ne aflăm în cel mai dificil context internațional de securitate după Al Doilea Război Mondial. (...) Ordinea internațională din trecut este modificată radical" scrie negru pe alb în document. 

Se specifică de asemenea că instabilitatea geopolitcă este dublată de diminuarea capacității organismelor internaționale de a aplica soluții durabile pentru încetarea ostilităților. 

Pe de altă parte, acțiunile ostile ale Rusiei rămân cea mai mare amenințare la siguranța României. ,,România trebuie să fie pregătită pentru gestionarea pericolelor severe create de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei" scrie în strategie. 

Se vorbește totodată și despre o eventuală graniță cu Rusia la Marea Neagră, care ,,ar fi o amenințare directă la adresa securității noastre și ar deschide calea unei evoluții impredictibile", cu efect potențial inclusiv asupra securității Republicii Moldova. 

Alte provocări sunt reprezentate de postura militară a Rusiei care pune în pericol securitatea regiunii Mării Negre și periclitează siguranța navigației și a exploatării resurselor energetice. 

De asemenea, se specifică faptul că e de așteptat ca ,,Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși" inclusiv împotriva României. Atacurile cibernetice derulate de serviciile secrete ruse și spionajul reprezintă ,,o amenințare pe termen lung la adresa țării noastre". Tot la amenințări hibrid sunt incluse și fake newsurile. 

Amenințarea teroristă, în schimb, va rămâne redusă, se arată în document.

Forțe armate ruse FOTO Profimedia

Principalele vulnerabilități identificate în document

Situația flotei militare a României și lipsa unor achiziții de nave și de echipamente pentru apărare este unul dintre riscurile prezentate în document. Mai ales în contextul unei ,,noi curse a înarmării". 

Iar în plan economic, România ar putea fi afectată de ,,tendițele globale și regionale tot mai evidente de restricționare a comerțului liber și accesului la resurse". 

Strategia de digitalizare trebuie regândită, se arată, în funcție de evoluțiile tehnologice la nivel mondial.  

,,Nu mai suntem într-un context în care capacitatea de apărare este proporțională cu economia și cu investițiile în apărare. Cine nu reușește să-l facă saltul tehnologic pe care alții îl fac  va fi penalizat mult mai mult decât până acum", a spus președintele Nicușor Dan. 

Printre pericolele identificate se numără și schimbările climatice care pot să conducă la ,,creșterea frecvenței și severității dezastrelor naturale". 

Corupția este de asemenea prezentată ca un risc la adresa siguranței naționale: 

,,Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului".

Și, foarte important, se vorbește despre ,,capacitatea redusă a instituțiilor din domeniul protecției civile, inclusiv cea de răspuns adecvat  la urgențe și dezastre naturale ori accidente cu victime multiple generează riscuri". 

Sunt menționate și politicile fiscale inadecvate, dar și precaritatea educației și abandonul școlar, dar și lipsa gândirii critice. 

Tot la pericole sunt încadrate și disfuncțiile în sectoarele-cheie, precum sănătatea, educația, protecția socială și administrativă, care ,,pot crea vulnerabilități sistemice".

Extremismul este de asemenea menționat: 

"Perturbarea funționării statului de drept, ca urmare a polarizării socio-economice și a discursului populist, extremist, antidemocratic și antieuropean rămâne un pericol pentru România". 

Oportunitățile identificate

Baza militară Kogălniceanu FOTO Inquam Photos/George Călin

La capitolul oportunități, strategia vorbește despre valorificarea eficientă a politicilor, reurselor, instrumentelor europene și NATO, precum și a parteneriatelor strategice, în special a celui  cu Statele Unite ale Americii.  Aceste instrumente pot fi folosite și pentru creșterea capacității militare, scrie în document. 

Prin rutele de import-export, România ar putea deveni un centru de conectivitate între Europa și Asia. 

Iar .,dezvoltarea de parteneriate între fermieri, procesatori, comercianți și mediul academic contribuie la construirea unui sistem alimentar performant și durabil". 

Sunt specificate și oportunitățile care pot apărea odată cu investiția în tehnologiile verzi și energia regenerabilă, dar și cu accesarea fondurilor UE în educație și cercetare. 

Și industria de armament ar putea fi un atu, scrie în document, în contextul cererii globale de produse militare. 

Românii din diaspora sunt văzuți și ei ca o oportunitate uriașă. 

Interesele și obiectivele naționale de apărare și securitate

Prezervarea independenței, apărarea și consolidarea democrației, precum și protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor și consolidarea sentimentului de siguranță sunt primele menționate în strategie. 

Stabilitatea economică, consolidarea profilului de țară, dar și întărirea sistemului de justiție și combaterea sistemică a corupției sunt de asemenea menționate. 

Se vorbește și despre reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni și de valorificarea optimă a resurselor naturale.

Nu aveam cum să nu fie menționate dreptul la educație și dreptul la sănătate al cetățenilor. 

În strategie este inclusă și creșterea coeziunii sociale, în raport cu extremismul și radicalizarea. În realizarea securității naționale, se spune, ,,cetățenii au un rol activ, esențial și complementar față de cel al autorităților". 

Obiectivele pe plan extern

Printre principalele obiective pe plan extern menționate se numără: 

- Consolidarea parteneriatelor strategice, în special parteneriatul cu Statele Unite

- Întărirea profilului României în cadrul Uniunii Europene și NATO

- Susținerea stabilității și a dezvoltării economice a Republicii Moldova

- Sprijinirea Ucrainei în eforturile de soluționare a conflictului cu Federația Rusă și participarea activă la implementare unei păci juste și durabile

- Susținerea demersurilor de asigurare a securității și stabilității în Balcanii de Vest

- Asigurarea stabilității regiunii Mării Negre

- Menținerea atenției sporite a NATO și UE asupra Mării Negre

- Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

- Promovarea relațiilor cu țările din Asia Centrală și Caucaz

Cum își propune România asigurarea securității naționale

În document se vorbește despre actualizarea legislației privind securitatea națională, creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB și creșterea capacității operaționale a structurii de forțe a Armatei Române. 

Sunt menționate și ,,creșterea atractivității profesiei de militar" și ,,promovarea serviciului militar voluntar și dezvoltarea forțelor din rezerva strategică".

Menținerea și consolidarea prezenței trupelor aliate ale NATO și partenere pe teritoriul României este, de asemenea, un punct cheie. 

Măsurile propuse pentru limitarea corupției

Măsurile propuse pentru limitarea corupției se numără:

- abordarea integrată a fenomenului

- implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, dar fără interferența acestora în cercetarea penală  și în procesul de justiție

- corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția.