Poziția României pe lista „statelor dădacă” e de bine sau e de rău?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este un clasament consultativ dar foarte interesant dintr-o perspectivă comercială, dat fiind că lectura sa este propusă ca studiu aproape obligatoriu înainte de alegerea unei destinații de vacanță.

Picture1 png

Și așa se explică interesul, deloc mic, cu care a fost primită ediția din acest an a clasamentului „The Nanny State Index’23” care, explicațiile lămuritoare, prezintă celor interesați (și se pare că sunt extrem de mulți) situația din țările analizate, explicându-le cât de laxe sau, dimpotrivă, cât le sunt sânt de restrictive în ce înseamnă legislațiile privind alcoolul, tutunul, țigaretele electronice, alimentele și băuturile răcoritoare. Adică un context legislativ care definește „statul dădacă”, iată aici explicarea amănunțită a conceputului din ce în ce mai des utilizat, pe măsură ce statele europene, spre exemplu, se confruntă cu seturi de reglementări din ce în ce mai severe impuse de instituțiile europene, unii acuzând de foarte mulți ani o intrare masivă în zona de hiper-reglemetare.

Picture2 png

 Este a patra ediția a ghidului, cele anterioare apărând în 2017, 2019, 2021, autor fiind Chris Snowdon de la Institute of Economic Affairs din Londra.

Iată clasamentul din acest an, noutatea fiind că, pentru prima oară, Turcia nu numai că este introdusă pe listă dar și, oarecum surprinzător, ocupă locul I, considerată fiind cea mai restrictivă dintre țări, cu cele mai slabe procentajele permisibilității legislative.

Picture3 png

Evident, ne interesează viziunea autorului britanic privind România și, ca atare, vă propune să citiți textul de prezentare, dar imaginați-vă că lectura asta o faceți cu ochii și în lumina așteptărilor unui turist care-și pregătește din vreme, în cel mai mic amănunt, vacanța anuală și o încadrează în raționamentul care pune în balanță costurile și beneficiile, acestea din urmă fiind sinonime cu o oferă rezonabilă a unui „stat-dădacă” nu foarte sever și nu foarte pretențios cu oițele sale.

Picture4 png

„România rămâne pe locul 16 în Indexul din acest an, dar are o serie de măsuri de tipul „stat dădacă” care sunt „pe țeavă”. O lege scrisă în 2020 propunea o interzicere a reclamelor pentru tutun, extinsă și la țigările electronice, oprind orice reclamă, fumatul în mașinile car transportă copii și interzice orice minimă reclamă ce mai încă permisă, dar ea nu a fost încă pusă în aplicare. În august 2022, într-o încercare de a mai mări veniturile, Guvernul a anunțat, pentru prima oară din 2015 încoace,  o ridicare de taxe pentru tutun și alcool și o creștere de TVA de la 9% la 19% pentru băuturile non-alcoolice. Taxele românești pe slăbiciunile omenești sunt relativ mici față de standardele Europei occidentale dar sunt mai greu de suportat dacă luăm în considerare veniturile mici ale cetățenilor. Taxa pe tutun este cea mai mare față de oricare țară de pe listă după ce facem raportul între nivelul taxei respective și cel general al veniturilor, iar taxa pe țigările electronice este aproximativ la fel de mare.

Începând cu martie 2016, România a impus unul dintre cele mai stricte embargouri pe fumatul la locul de muncă, incluzând și barurile și restaurantele. Excepție fac doar aeroporturile și închisorile. Din cauza protestelor cetățenilor, Parlamentul a propus crearea unor spații separate pentru fumători, dar propunerea a fost respinsă.  Vaping

-ul nu este inclus în acest embargo, dar este interzis în transportul public. Țigările electronice se pot cumpăra în mod legal, dar din 2016 s-a introdus o taxă specială pentru acestea, de 10 cenți pe ml de lichid, ridicată între timp la 0,52 RON, respectiv 11 cenți. Este interzisă și vânzarea lor prin comerțul trans-frontalier.

Reclamele la alcool sunt interzise la YV înainte de orele 22, și pe panouri stradale, dar  estre permisă reclama pentru bere și vin, la orice oră. Nu există p prevedere la nivel național cu privire la ora de închidere a restaurantelor și barurilor și nici pentru „happy hours”...

Picture5 png

Relatare corectă și, ca rezultat direct, poziționare exactă a României pe lista respectivă? Întrebare esențială deoarece este ușor de intuit importanța comercială indiscutabilă a răspunsului pentru orice țără europeană care în mod sigur își dorește să fie considerată și destinație turistică importantă, într-una dintre cele trei categorii lista din Index. Vă las pe dumneavoastră să face comparațiile necesare dar să vă și întrebați ce ar fi trebuit să facă, la modul ideal, o campanie profesionistă de promovare a avantajelor României tocmai în comparație cu acest concept de „stat dădacă” și, spre exemplu, cu calitatea și prețul meselor oferite la noi față de ce pot gări în alte părți. N-avem. Ghinion, cum ar spune domnul Președinte Iohannis.

Oricum, rămânem fericiți cu concluzia prezentării de țară care spune că „România este una dintre cele 11 țări din Europa cu un scor perfect, zero, în ce privește super-reglementare în ce privește mâncarea și băuturile non-alcoolice”. Brava, ar zice și Comisia Europeană!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite