Pot exista efecte secundare pe termen lung după vaccinarea anti-COVID?
0Multe persoane, precum fotbalistul Joshua Kimmich, nu se vaccinează de teama unor posibile urmări pe termen lung. Cât de întemeiate sunt aceste temeri? Ce spun experţii?
Fotbalistul Joshua Kimmich de la FC Bayern a declanşat, printr-un interviu transmis la postul TV Sky, o discuţie pe o temă deloc nouă în rândurile celor nevaccinaţi: Kimmich ar avea îndoieli privind vaccinul, deoarece nu s-ar cunoaşte posibilele efecte secundare pe termen lung după administrarea serului. Cam 25% din populaţia Germaniei este în continuare nevaccinată împotriva COVID-19. Unele persoane nevaccinate indică drept motiv pentru evitarea serului teama de posibilele urmări pe termen lung ale acestuia. Scepticii publică pe Twitter exemple de la alte vaccinuri, precum cel împotriva gripei porcine, care ar fi avut în opinia lor efecte secundare pe termen lung. Sunt adevărate însă aceste afirmaţii? Răspundem în continuare celor mai importante întrebări.
Cum se deosebesc reacţiile adverse la vaccin, efectele secundare şi urmările pe termen lung?
Reacţiile adverse au loc de regulă la scurt timp după injectarea serului şi se pot întinde pe mai multe zile - la actualele vaccinuri anti-coronavirus astfel de reacţii sunt, de exemplu, dureri la locul unde a fost făcută injecţia sau dureri de cap. Astfel de reacţii ale corpului arată că sistemul imunitar interacţionează cu vaccinul.
Joshua Kimmich a declanşat o dezbatere după ce a admis că are îndoieli privind posibile reacţii întârziate după vaccin
Efectele secundare sunt aşa-numite reacţii mai puternice la vaccin. Ele sunt "o reacţie nedorită a corpului la vaccin, care are loc pe lângă reacţiile adverse normale", explică Christine Falk, preşedinta Societăţii Germane pentru Imunologie şi profesoară la Institutul pentru Imunologia Transplanturilor din Hanovra, în dialog cu DW. Acestea sunt mai grave decât reacţiile normale şi pot genera daune organismului care ar putea influenţa sănătatea pe termen lung a persoanei afectate. Efecte adverse foarte rare, ca trombozele cerebrale şi miocarditele, s-au descoperit deja la vaccinurile anti-COVID-19.
Denumirea populară de "urmări pe termen lung" nu poate fi separată, în cazul vaccinurilor, de efectele secundare. Este vorba tot de astfel de efecte adverse, care pot fi puse pe seama vaccinurilor abia după o anumită perioadă, a explicat imunologul Carsten Watzl într-o postare pe Twitter devenită virală. Un exemplu: când o reacţie secundară apare doar la o persoană dintr-un milion, aceasta va fi descoperită de abia după ce vor fi fost deja vaccinate mai multe milioane de persoane.
Avantajul la vaccinurile anti-COVID-19 este că deja au fost injectate la nivel mondial peste 6,8 miliarde de doze - astfel au fost descoperite repede efectele adverse rare. "Pentru că au fost deja vaccinaţi atât de mulţi oameni şi pentru că injectarea s-a petrecut deja cu multe luni în urmă, în numeroase cazuri, suntem acum siguri în ceea ce priveşte posibilele reacţii secundare", spune imunologul Förster.
Cum se explică trombozele provocate de serul AstraZeneca, iniţial nedescoperite?
Este vorba de un efect secundar foarte rar, descoperit abia după ce vaccinul produs de AstraZeneca a fost introdus în utilizare de oficiile sanitare, confirmă Förster. Printre cazuri s-au înregistrat şi unele grave, cu cheaguri de sânge formate în mai multe locuri sau în locuri neobişnuite (de exemplu în creier, în venele sinusale). "Studiile efectuate înaintea aprobării unui vaccin descoperă reacţiile secundare mai dese, pe cele rare din păcate nu, din cauza numărului relativ redus de cazuri", explică şi specialista în imunologie Falk. De aceea, aceste efecte secundare grave ar fi fost descoperite abia după omologarea vaccinului.
Potrivit autorităţilor sanitare din Australia, o astfel de tromboză are loc doar la patru până la şase persoane dintr-un milion vaccinate cu serul AstraZeneca.
Majoritatea trombozelor au fost înregistrate de regulă la două până la trei săptămâni după vaccinare, cu precădere la persoane sub 60 de ani, potrivit Centralei federale pentru educaţie sanitară. De aceea, în Germania se aplică de la 1 aprilie recomandarea de a vaccina cu serul AstraZeneca doar persoane trecute de 60 de ani. Când astfel de efecte adverse sunt descoperite la timp, atunci ele pot fi şi tratate.
Cât durează până când corpul procesează vaccinul?
Vaccinurile anti-coronavirus omologate în UE sunt de două feluri: serurile pe tehnologie mRNA de la Biontech-Pfizer şi Moderna şi vaccinurile-vector de la AstraZeneca şi Johnson & Johnson. "Vorbim aici de câteva zile sau săptămâni până când corpul procesează complet substanţele introduse prin serul injectat iar acestea nu se mai află în organism", explică experta în imunologie Falk - şi este valabil pentru ambele tipuri de vaccin.
Mai detaliat: vaccinurile mRNA conţin aşa-numita amprentă genetică a unei anumite părţi a virusului - după ce aceasta este introdusă în corp prin vaccin, sistemul imunitar reacţionează şi creează anticorpi împotriva acestei mici particule. În final, potrivit datelor furnizate de Biontech-Pfizer, particula mRNA este eliminată complet din organism - ceea ce înseamnă că nu poate provoca urmări pe termen lung în organism. "Nu există niciun fel de motive pentru eventuale reacţii întârziate", spune şi Reinhold Förster pentru DW.
Şi vaccinurile vector conţin o amprentă pentru o anumită componentă a virusului şi stimulează sistemul imunitar să creeze anticorpi. Aceste seruri de tip vector sunt procesate şi eliminate complet în scurt timp, potrivit Centralei federale pentru educaţie sanitară - şi nu pot nici ele prin urmare să provoace reacţii secundare întârziate.
Au fost la alte vaccinuri descoperite reacţii secundare abia după mai mulţi ani de la injectare?
În cazul unei narcolepsii, este afectat modul în care corpul regulează stările de somn şi de veghe
La vaccinul Pandemrix, împotriva gripei porcine, s-a descoperit un efect advers foarte rar, la mai mult timp după introducerea serului: este vorba de narcolepsie, o boală a somnului. Au fost vaccinaţi la început doar puţini oameni cu acest ser, iar reacţia secundară a fost pusă pe seama vaccinului în cauză abia după câteva luni după ce mai multe persoane fuseseră vaccinate. "Faptul că a fost descoperit acest efect advers nu are de-a face cu observarea pe timp îndelungat a celor vaccinaţi, până la descoperirea problemei, ci cu faptul că foarte multe persoane au fost până la urmă vaccinate", explică imunologul Förster intervievat de DW. Efectele adverse extrem de rare pot fi descoperite în general doar după ce există un grup mare de persoane vaccinate.
Această reacţie adversă amintită a vaccinului Pandemrix a avut loc în interval de câteva săptămâni la câţiva copii şi tineri cu vârste între 4 şi 19 ani. Potrivit studiilor epidemiologice, ar fi vorba de două până la şase cazuri suplimentare de narcolepsie la 100.000 de doze injectate copiilor şi tinerilor. Acest vaccin nu se mai utilizează în prezent în UE.
Ce efecte adverse au fost anunţate după vaccinarea anti-COVID-19?
Efecte adverse cunoscute şi în acelaşi timp foarte rare prezentate în raportul de siguranţă întocmit de Institutul Paul Ehrlich sunt, de exemplu: miocardita şi pericardita, ambele inflamări la nivelul inimii - deşi la cazurile menţionate încă nu s-a reuşit stabilirea unei relaţii cauzale clare. S-au mai înregistrat reacţii de şoc anafilactic, tromboze sinusale, sindromul Guillain Barré, precum şi trombocitopenie şi trombocitopenie imună. În raportul de siguranţă lunar actualizat al Institutului Paul Ehrlich pot fi citite şi alte informaţii, de exemplu privind frecvenţa acestor reacţii secundare.
Oamenii de ştiinţă susţin că avantajele vaccinului sunt mult mai mari decât riscurile
Concluzia: Experţi germani în imunologie exclud posibilitatea unor urmări pe termen lung după vaccinarea anti-COVID-19. Corpul reacţionează deja după vaccin sau la câteva săptămâni distanţă - putând suferi de pe urma unor efecte adverse mai puternice. Acestea pot fi în cel mai rău caz tromboze sinusale sau miocardite, care pot influenţa negativ sănătatea pe termen lung a celor afectaţi. Pe plan mondial au fost deja injectate aproape şapte miliarde de doze de vaccin anti-coronavirus, ceea ce a făcut posibilă şi descoperirea efectelor adverse foarte rare. Studii ştiinţifice privind posibile urmări pe termen lung nu există deocamdată.
Dar urmări pe termen lung, în sensul reacţiilor adverse întârziate, de care se tem unii dintre cei care resping vaccinurile, nu sunt considerate posibile de experţii intervievaţi de noi şi nu s-au înregistrat nici la alte vaccinuri anterioare. Asta deoarece corpul procesează şi elimină rapid substanţele injectate, ceea ce face imposibilă provocarea unor alte reacţii adverse târzii.
Kathrin Wesolowski - Deutsche Welle