Poate vă vine să credeți, poate nu: raportul despre ce amenințare mortală pentru omenire s-ar putea deschidea Strâmtorii Ormuz

Dacă era doar un scenariu de film, ar fi putut da o excelentă continuare la seria Species sau ar fi u relatare interesant de pus pe unul dintre siturile conspiraționiste, alături de multe alte aberații, unele rostite cu ton academic  și mesianic chiar și la noi.

Foto din raportul SWPRINGER: așa arată carena unei nave din zona Ormuz invadată biofueling

Numai că tema este prezentată într-o revistă științifică foarte larg circulată: Biological Invasions https://link.springer.com/article/10.1007/s10530-026-03893-5 și acolo, un grup impresionant de mare de oameni de știință anunță că există „o amenințare excepțională la adresa biosecurității”.

„Conflictele în curs din Orientul Mijlociu generează consecințe umanitare, economice și geopolitice majore, perturbând totodată comerțul mondial. Deși efectele asupra populației și economiei constituie principala sursă de îngrijorare imediată, se conturează și o criză ecologică. Închiderea Strâmtorii Ormuz la 28 februarie 2026 a dus la blocarea a aproximativ 1.500 de nave în Golful Persic (sau Arabic), alte sute fiind ancorate în Golful Oman. Staționarea prelungită atrage după sine probleme semnificative legate de bioincrustație (acumularea de organisme pe carene), întrucât microorganismele marine, algele și nevertebratele colonizează și proliferează rapid pe suprafețele scufundate. Această acumulare nu doar afectează operarea navelor, ci generează și riscuri ecologice considerabile. O preocupare majoră o reprezintă probabilitatea ridicată ca aceste nave staționate să faciliteze răspândirea pe scară largă a unor specii invazive, dăunătoare atât din punct de vedere economic, cât și ecologic, odată ce vor reintra în rețeaua globală de transport maritim. Având în vedere amploarea și durata fără precedent a acestei staționări masive, sunt întrunite condițiile pentru un eveniment de propagare în masă („super-spread”) a speciilor marine invazive, pe măsură ce traficul maritim obișnuit din regiune se va relua. Combinația dintre acumularea masivă de organisme (bioincrustație) și numărul, dimensiunile și aria de circulație globală a navelor afectate a creat o amenințare imensă la adresa biosecurității internaționale. În acest context, evidențiem riscurile de biosecuritate generate de închiderea strâmtorii și oferim recomandări pentru atenuarea acestora. Îndemnăm părțile interesate la nivel mondial – inclusiv operatorii de nave, autoritățile portuare și responsabilii cu protecția mediului – să se pregătească încă de pe acum pentru gestionarea volumului mare de cerințe privind combaterea bioincrustației și să implementeze măsuri adecvate pentru a contracara această amenințare excepțională la adresa biosecurității.

Amenințarea respectivă poate să se concretizeze imediat după o deschidere reală a Strâmtorii Ormuz, moment în care un număr foarte mare de nave de dimensiuni impresionante ar pleca pe oceanele și mările lumii, transportând și cantități incredibil de importante de bacterii, alge și crustacee, ceea ce va provoca un impact considerabil  asupra ecosistemelor din lumea întreagă.

Foto: Grafic preluat din raportul german: așa ar arăta procesul de extindere a unei probleme globale

Dacă analiza e reală sau nu, cu siguranță vom vedea în momentul când navele respective – cel puțin 1500 la număr – cor fi lăsate să iasă din zonă. Teama este – așa cum subliniază autorii raportului respectiv – că doar atunci se va putea vedea amploarea procesului denumit biofueling căci e pentru prima oară când nave de asemenea dimensiuni sunt blocate din data de 28 februarie 206. Și chiar dacă au mai existat blocaje în zonă, niciunul nu a atins nivelul de acum, fiind vorba de cel mult câteva sute de nave...În al doilea rând, trebuie luat în calcul că, în mod obișnuit, durata escalelor nu depășește durata de trei zile iar acum se depășește perioada de 40 de zile. Procesul acesta de biofueling de pe corpul navelor imobile atâtea zile intră în faza de dezvoltare accelerată doar după zece zile, iar acum navele sunt ancorate foarte aproape unele d altele în condiții de temperatură ridicată, totul favorizând proliferarea rapidă a speciilor existente de alge, micro-organisme și nevertebrate pe corpul navelor („proliferare termică”). Există și teama că, în aceste condiții. Vom putea asista la apariția unor paraziți și microbi necunoscuți sau în variante mai rezistente, cu efecte imposibil de evoluat asupra populației maritime și consumatorilor. Există soluții, dar sunt extrem de complicate și costisitoare, însă absolut obligatorii tocmai pentru a preveni apariția și eventuala extindere a unui asemenea dezastru și există reguli foarte severe https://wwwcdn.imo.org/localresources/en/OurWork/Environment/Documents/Biofouling%20pages/MEPC.1-Circ.918%20-%20Guidance%20On%20In-Water%20Cleaning%20Of%20Ships'%20Biofouling%20(Secretariat).pdf  privind curățare pe apă a unor nave confruntate cu un asemenea fenomen. Suntem confruntați cu încă o consecință a uni conflict care se prelungește și are urmări care fac din asta o bombă cu explozii întârziate și multiple care, iată, amenință să lovească în cele mai diverse moduri economia mondială. Și în primul rând economiile statelor care depind de aprovizionarea din Orientul apropiat și care vor vedea că apare o nouă cauză a măririi prețurilor din cauza costurilor pe care le va presupune una dintre formulele tehnice de curățare a navelor devenite acum surse de poluare de un nou tip, nouă formă de război pe care politicienii se feresc încă s-o menționeze.

Mai bine, nu-i așa, căci tăcerea e de aur și, pe perioadă de vacanță, nu e indicat să introducem surse de panică. Totuși, măcar informativ, lecturați avertismentul oamenilor de știință și poate aplicați raționamentele de acolo și la un scenariu posibil, Doamne ferește, chiar și în Marea Neagră...