Pericole externe pentru economia românească

FOTO 123RF

Viaţa politică de la noi seamănă din ce în ce mai mult cu o telenovelă. Şi, ca orice telenovelă bună, politica internă românească captează toată atenţia publicului. Însă ar fi periculos să ignorăm că există evenimente internaţionale care ne-ar putea afecta puternic, dacă nu le luăm în calcul şi nu suntem pregătiţi.

La întâlnirile anuale ale FMI şi ale Băncii Mondiale din 14-20 octombrie, s-a discutat despre factorii care ar putea afecta stabilitatea economică la nivel mondial. Sunt evenimente care ne-ar putea afecta negativ şi pe noi în viitorul apropiat dacă nu luam urgent măsuri:

Brexit

Incertitudinea continuă în Marea Britanie. Nu este clar în acest moment dacă englezii vor obţine de la UE o amânare a Brexit până anul viitor sau vor ieşi din UE la finalul acestei luni. Nu este prea clar nici cum va ieşi Marea Britanie din UE, nici măcar dacă va ieşi până la urmă. Ultimul acord cu UE este foarte interpretabil. Uniunea Europeană este îngrijorată că după Brexit, Marea Britanie ar putea încerca să relaxeze unele reglementări, cum sunt cele privind drepturile angajaţilor din Regatul Unit. În condiţiile în care avem peste 340.000 romani care trăiesc în Marea Britanie, aceste detalii sunt extrem de importante pentru noi. De asemenea, ce se întâmplă cu Marea Britanie în perioada următoare ne afectează şi pe noi pentru că Regatul Unit este un partener economic important al României. Ţara noastră exportă în Marea Britanie bunuri şi servicii în valoare de 1,5 miliarde de euro şi importă în valoare de 983 milioane de euro, conform ultimelor date INS pe primele 7 luni ale acestui an. 1,7 miliarde de euro au intrat în România anul trecut în formă de investiţii străine directe din Regatul Unit, conform BNR. Ca urmare, orice efecte negative vor fi în Marea Britanie în următoarea perioadă se vor resimţi şi la noi prin reducerea exporturilor şi a investiţiilor străine în ţara noastră.

Dacă Marea Britanie iese din UE printr-un acord, atunci noi nu putem negocia direct termenii cu Marea Britanie, însă ar trebui să ne gândim la promovarea unor politici care să sprijine sectoarele economiei româneşti care vor fi lovite de Brexit şi să ajute românii din Regatul Unit care vor avea probleme după ieşirea Marii Britanii din UE.

Război comercial

Gabriel García Márquez, cunoscutul scriitor columbian, avea dreptate când spunea ca războaiele sunt mai uşor de început decât de sfârşit. Războiul comercial continuă. Mai nou, Donald Trump a anunţat că începând din 18 octombrie, va impune noi tarife vamale pentru produse europene în valoare de 7,5 miliarde de dolari. România este afectată în mica măsură în mod direct, dar o încetinire a creşterii economiei americane, cu care avem legături economice destul de strânse, ar putea fi o lovitură indirectă pentru noi. În 2018, 542 milioane de euro au intrat în România sub formă de investiţii străine directe din SUA, conform BNR. Exporturile în SUA au fost de 802 milioane de euro, iar importurile de 473 milioane de euro în primele 7 luni ale acestui an. Din păcate, acest război comercial afectează negativ economiile multor altor state cu care avem relaţii comerciale strânse şi, implicit, poate afecta economia noastră prin diminuarea exporturilor din ţara noastră către aceste state şi a investiţiilor din aceste state în România.

Încetinirea economiei mondiale

Unul dintre subiectele centrale de discuţie în cadrul întâlnirilor anuale ale Fondului Monetar International şi Băncii Mondiale de la Washington, a fost încetinirea economică în aproape toate ţările din lume. David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale, avertiza înaintea acestor întâlniri cu privire la încetinirea creşterii economice la nivel global şi spunea la acel moment că se aşteaptă ca economia lumii să crească sub nivelul estimat în urmă cu doar câteva luni, din cauza „Brexitului, recesiunii din Europa şi a incertitudinii comerciale“.

Deşi, în România creşterea economică pe trimestrul II a fost de 4,5%, ar trebui să ne preocupe posibilitatea unei recesiuni la nivelul UE şi mai ales încetinirea economiei Germaniei. Şi asta pentru că cele mai importante legături comerciale şi de investiţii sunt în UE. Germania este destinaţia numărul 1 a exporturilor romaneşti, cu 23% din totalul exporturilor. Tot Germania este şi al doilea cel mai mare investitor străin în România, după Olanda, cu 10 miliarde de euro investiţi în ţara noastră anul trecut.

Din păcate, regiunea euro este aproape de stagnare, conform analizei companiei Markit. Chris Williamson, economist la IHS Markit, estimează că „riscul recesiunii este acum foarte real.“

De asemenea, conform Bloomberg, comenzile pentru fabricile germane au scăzut şi în august 2019. Este a 15-a lună consecutivă de scăderi, fapt care adânceşte îngrijorările privind evoluţia producţiei industriale din Germania. Economia germană s-a contractat în trimestrul II şi o nouă contracţie în trimestrul III ar însemna că Germania a intrat în recesiune tehnică.

Daca zona euro stagnează şi Germania intră în recesiune, problemele economice se vor resimţi şi în România cât de curând. În aceste condiţii, este bine ca Executivul să creeze spaţiu bugetar pentru ca să poată oferi stimulente fiscale firmelor şi populaţiei, dacă economia noastră încetineşte în viitorul apropiat.

Criptomonedele

Discuţiile s-au axat şi pe reglementările care trebuie să fie în vigoare pentru a aborda riscurile de spălare a banilor şi finanţare ilicită, că urmare a emiterii de monede digitale. Oficiali, precum guvernatorul Băncii Japoniei, sunt de părere că circulaţia globală a criptomonedelor „ar putea afecta stabilitatea politicii monetare şi a sistemului financiar“. Însă, veştile nu sunt toate negative. Iniţiativa Facebook în monedă digitală, numită Libra, ar putea reduce costurile pentru plăţi, să extindă accesul la servicii financiare şi să faciliteze plăţile transfrontaliere, în ţări precum România.

Însă, UE nu are în acest moment reglementări pentru criptomonede. Comisarul pentru Finanţe al Uniunii Europene, Valdis Dombrovskis, vrea să propună reglementări noi în acest domeniu şi trebuie să avem în vedere care sunt interesele noastre pentru extinderea incluziunii financiare prin aceste instrumente virtuale, atunci când UE va creiona aceste noi reglementari.

Provocările climatice

Participanţii la întâlnirile de la Washington au pus accent şi pe ameninţarea reprezentată de încălzirea planetei. Noua directoare FMI, Kristalina Georgieva a spus că instituţia pe care o conduce are ca prioritate ajutarea ţărilor pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

În România, se vorbeşte prea puţin despre schimbările climatice şi despre reducerea amprentei de carbon. Deşi avem o strategie şi un plan pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice, ele nu sunt puse în practică si implementarea lor nu se monitorizează la nivel central. Există, în unele zone, doar acţiuni la nivel local. Ar trebui să fie o discuţie despre oportunitatea reintroducerii taxei de mediu la înmatricularea autovehiculelor şi folosirea acesteia pentru stimularea înnoirii parcului auto. Alte măsuri care ar trebui să constituie o prioritate pentru România sunt ecologizarea depozitelor de deşeuri şi stimularea reciclării. Sunt probleme serioase de care trebuie să ne ocupam de azi, dacă nu vrem să suportam consecinţele în viitor.

„Cea mai bună formă de guvernare este cea care poate preveni cele mai multe rele“

Nu o spun eu, a spus-o James Monroe, un fost preşedinte american. Oricare va fi guvernul României, el trebuie să analizeze cu atenţie la riscurile externe enumerate mai sus şi să ia măsuri din timp pentru a evita efectele nedorite asupra economiei şi asupra populaţiei. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să cerem Executivului ca, pe lângă preocuparea pentru problemele de azi, să le prevină şi pe cele din viitor. Altfel, singurul mod prin care populaţia poate sancţiona lipsa de viziune şi de preocupare a factorilor politici, rămâne votul în scrutinurile care vor urma.