Pe cine interesează problemele bucureştenilor? O să aflăm

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie realizat pentru oameni, împreună cu ei.

Te deranjează ca pierzi două ore în trafic, zi de zi? Suferi din cauza poluării aerului din Bucureşti? Crezi ca oraşul ar trebui sa aibă un transport public civilizat? Te întrebi ce ar trebui făcut pentru ca pietonii sa poată folosi trotuarele? Ai vrea locuri de parcare pentru maşina ta, dar nu ştii care sunt soluţiile? Primăria trebuia să-ţi răspundă la aceste întrebări şi să-ţi explice soluţiile, deja.

Mai exact, din septembrie 2014, Primăria împreună cu experţii care au lucrat la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov, ar fi trebuit să explice locuitorilor din Bucureşti şi Ilfov toate problemele pe care le-au descoperit în urma analizei traficului rutier. Apoi, în întâlniri regulate, experţii ar fi trebuit să explice cetăţenilor, funcţionarilor şi politicienilor, care sunt soluţiile simple şi, de multe ori, foarte ieftine, care pot rezolva multe dintre problemele din Bucureşti-Ilfov.

Aceste proceduri de realizare a unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă sunt cunoscute şi aplicate peste tot în Europa. Însă, în România, administraţiile locale au ignorat aceste proceduri.

Oprescu şi cei doi primari interimari care au urmat au refuzat să respecte procedurile. Apoi, administraţia Firea a afirmat că vrea să repare ce au greşit ceilalţi. Dar, nu am remarcat nicio faptă concretă care să rezolve problema. De aceea, 19 asociaţii şi grupuri informale s-au adresat membrilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti pentru a participa la o întâlnire de informare în privinţa problemelor de implementare a strategiei care ar trebui să rezolve multe dintre problemele cetăţenilor.

Scopul întâlnirii este acela de a discuta despre principiile care stau la baza Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 Bucureşti-Ilfov, precum şi despre nevoia de informare şi consultare a cetatenilor în vederea definitivării documentului, conform bunelor practici europene.

Pe acelaşi subiect au fost depuse solicitări de audienţă către: Comisia Transporturi şi Infrastructură Urbană, Comisia Ecologie şi Protecţia Mediului şi Comisia pentru Relaţii cu Organizaţii Non-guvernamentale şi Alţi Parteneri Sociali, comisii de specialitate din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum si Primarului General al Municipiului Bucureşti.

Până acum, niciun pas concret în acest sens nu a fost făcut de reprezentanţii instituţiilor vizate.

Asociaţiile şi grupurile civice semnatare apreciază campania de publicare de materiale promoţionale, desfăşurată de câteva luni în staţiile de metrou şi staţiile RATB din Bucureşti, ca fiind nepotrivită, în condiţiile în care cetăţenii nu înţeleg modul în care noua strategie poate îmbunătăţi calitatea vieţii. Aceste neajunsuri şi întârzierile privind realizarea strategiei ar fi putut evitate, dacă autorităţile ar fi aplicat procedurile de informare a publicului, în toate etapele de desfăşurare a proiectului, aşa cum prevăd normele europene. Ca o confirmare a lipsei de transparentă, pe contul Facebook a proiectului  au fost anunţate, la mijlocul lunii octombrie 2016, demersuri realizate în luna februarie 2016, respectiv în luna august 2016.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 Bucureşti-Ilfov este finalizat de aproape un an. Cu toate acestea, în tot acest timp, nu a existat niciun demers al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti pentru a informa, respectiv a implica cetăţenii în definitivarea documentului.

Fără o corectă informare publică, cetăţenii nu vor înţelege consecinţele continuării dezvoltării oraşului în termeni de „fluidizare a traficului”, iar măsurile prevăzute în document vor fi nepopulare şi întâmpinate cu rezistenţă. Lipsa de asumare a unei campanii veritabile de informare şi consultare publică a tuturor părţilor interesate, indică lipsa de seriozitate şi angajament a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti cu privire la implementarea unui document de interes public. Întâlnirile propuse de organizaţiile semnatare au drept scop tocmai informarea consilierilor generali cu privire la aceste aspecte şi determinarea autorităţii publice de a organiza un proces amplu de consultare publică.

Nu în ultimul rând, reamintim, de asemenea, faptul că România este ameninţată de amenzi ce ar putea depăşi suma de 100.000 euro/ zi din cauza infringement-ului cauzat de poluarea aerului din Bucureşti, Braşov şi Iaşi, conform notei de informare a Comisiei Europene. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă ar trebui sa ofere soluţii pentru problema acută a poluării, o problemă publică, de interes general pentru cetăţeni. Consultarea extensivă a părţilor co-interesate este principiul etic de bază al unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă şi, în acelaşi timp, o procedură legală, ce stă la baza oricărei comunităţi bazată pe „cooperare, coordonare şi consultare”, aşa cum însuşi textul PMUD prevede.  

Asociaţiile non-guvernamentale şi grupurile civice semnatare ale invitaţiilor adresate consilierilor generali ai Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti sunt: Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România – OPTAR; Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti; Asociaţia ActiveWatch; Centrul de Resurse pentru Participare Publică; Asociaţia pentru Tranziţie Urbană; Asociaţia Zeppelin; Asociaţia Adevăraţii VeloPrieteni; Asociaţia GreenTourism; Asociaţia Help to Heart (Ajută Viaţa); Asociaţia Peisagiştilor din România - Filiala Bucureşti-Ilfov; Asociaţia Încotroceni - Oameni, Idei, Poveşti; Asociaţa Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis; Asociaţia Mozaiq; Iniţiativa Prelungirea Ghencea; Iniţiativa Pentru Bragadiru; Grupul de Iniţiativă Civică Sala Palatului; Asociaţia Cartierul Aviaţiei; Grupul de Oponenţă Proiect Drum Expres Ciurel-Splaiul Independenţei -Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, Asociatia Hai cu Bicla.

Preluare a comunicatului de presă