„Parisul a privit cu ochi foarte buni faptul că noul guvernator al Băncii Naţionale din Moldova este un ex-cadru al BNP...“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Proaspătul ministru moldovean al Economiei, numit odată cu noul guvern de la Chişinău, la începutul anului 2016, Octavian Calmâc, a întreprins recent o primă vizită la Paris. Ministrul Calmâc a făcut din această vizită scurtă o adevărată ofensivă de şarm. Moldova vrea cucerirea Europei?

În cadrul întâlnirilor bilaterale, la ministerul Economiei, la Senatul francez, cu reprezentanţi ai Camerei de comerţ şi industrie din Toulouse şi Paris, la Medef, precum şi cu Business France (organism care are ca obiectiv promovarea produselor franceze pe pieţele externe), ministrul Calmâc a făcut un lobby extrardinar pentru Moldova,mai ales în domeniul agriculturii.  "Am solicitat printre altele un import de tehnologie şi de schimb de experienţe, în domeniul agriculturii, al producerii de vin, a procesării de produse lactate", a afirmat ministrul Calmâc.

Cum au reacţionat partenerii francezi de discuţii? Cunoşteau deja Moldova?

Unii da, alţii erau dimpotrivă dornici să afle mai multe. Unii vizitaseră deja ţara noastră, alţii urmează să sosească  foarte curând. Ne aşteptăm la mai multe vizite de răspunsuri ca urmare a invitaţiei lansate de noi. Partenerii noştri de discuţii s-au arătat a fi interesaţi de mediul de afaceri, de domeniul IT, etc.  Airbus, de exemplu, este interesat de o cercetare a pieţei pentru a face noi propuneri de afaceri.

Sentimentul lor a fost unul de curiozitate, dar şi de dorinţă de a primi garanţii asupra stabilităţii mediului de afaceri din Moldova. De altfel, aceasta este o prioritate pentru guvernul Filip - restabilirea încrederii partenerilor externi, dar şi a societăţii în întregime faţă de actualul executiv şi faţă de acţiunile sale.

Pentru francezi mediul de afaceri din ţara mea devine interesant de acum, după un an 2015 foarte dificil, cu două guverne permanente şi trei interimare... Acum avem un guvern stabil, instalat cu votul parlamentului. Există o sinergie între acţiunile guvernului şi cele ale parlamentului, atunci când vorbim de acţiuni legislative. Principalul punct de pe agenda noastră de reformă internă este totuşi implementarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Dar Fondul Monetar Internaţional, acest organism care a oprit finanţările spre Moldova din cauza acelui faimos miliard de euro dispărut din băncile moldoveneşti, va reveni?

În cadrul discuţiilor purtate la Paris am informat partenerii francezi despre dialogul restabilit cu FMI şi cu Comisia Europeana. În luna februarie am avut loc o misiune de evaluare a FMI, care s-a documentat cu realizarea recomandărilor înaintate de ei anul trecut – lichidarea a trei bănci, efectuarea unui diagnostic al altor trei bănci, ajustarea  tarifelor noi pentru activităţile din utilităţile publice, gen energia electrică, alegerea unui nou guvernator.

Din 11 aprilie, noul guvernator Sergiu Cioclea a intrat oficial în funcţie, iar în 14-15 aprilie  a avut loc o reuniune a board-ului FMI, la Washington, unde noul guvernator şi noul ministru de Finanţe au  invitat oficial FMI pentru a reveni cu un program în Moldova. Odată ce vom negocia acest program cu FMI şi Bruxelles va redeschide finanţarea în aceleaşi proporţii ca înainte de criză. Concomitent va urma o  consolidare, o implementare a pachetului de legi din sectorul bancar, legi care au trecut de prima lectură din Parlament. Speram să avem vizita FMI deja în luna mai. Iar Parisul a privit cu ochi foarte buni faptul că noul guvernator este un ex-cadru al BNP...

Bruxelles nu a condiţionat redeschiderea finanţării de găsirea miliardului ?

Nu, sunt două procese paralele, noi urmăm recomandările internaţionale. Compania Kroll  a intrat în etapa a doua de investigare a fraudei, un raport preliminar şi intermediar a fost prezentat, iar altul final urmează să fie publicat. Dar sunt măsuri care deja se întreprind – unele persoane sunt reţinute, altele cercetate, ancheta continuă. E mult mai completă problema decât să zicem că "iată a dispărut miliardul". Am recuperat între timp un miliard de lei moldoveneşti, din creditele anterior  neperformante.

Alegerile prezidenţiale din octombrie nu vor provoca o nouă instabilitate politico-socială?

Dimpotrivă. Decizia Curţii Constituţionale a scos foarte multă presiune din societate, a stimulat partidele să identifice candidaţi la funcţia de preşedinte. Cel mai mare risc al guvernului era procedura de alegere a preşedintelui, deoarece în situaţia de azi exista riscul alegerilor anticipate, declanşarea cărora  aprofunda criza(în cazul în care, pe stil vechi, candidatul la preşedinţie nu ar fi întrunit adeziunea parlamentului, 2/3 din voturi, în două încercări, ar fi urmat dizolvarea legislativului şi alegeri anticipate, cum a fost deja cazul în 2009 – nota red). Ajustarea legislaţiei la decizia Curţii Constituţionale şi campania propriu-zisă vor preceda alegerile din 30 octombrie, când cetăţenii vor fi invitaţi la urne pentru a alege şeful statului în mod direct.

Doriţi atragerea investiţiilor franceze, străine în general, dar nu mai târziu decât anul trecut, un ministru al Economiei din Moldova, dar de origine franceză, Stéphane Bridé, deplângea o anume opacitate, o  lipsă de condiţii optime pentru buna desfăşurare a activităţii unei societăţi,  autohtone sau străine…

Am depăşit situaţia aceasta, au avut loc între timp modificări ale legislaţiei şi ale procedurilor. În Moldova se poate deschide acum o companie în câteva ore, poate cel mai rapid din Europa. Problema nu este deschiderea unei întreprinderi, ci stimularea activităţii comerciale. Există întra-adevăr un soi de presiuni din partea statului asupra întreprinderilor mici si mijlocii, o multitudine de elemente permisive, care fac  activitatea întreprinderilor mici si mijlocii extrem de dificilă. 

Dorim, de exemplu, unificarea registrului controalelor (acum avem 28  astfel de instituţii). Suntem pe cale să finalizăm şi actele care vor duce la terminarea dublei impozitări a societăţilor franceze de la  noi. Un document, care este foarte aşteptat de investitorii francezi din Moldova, care va fi ratificat anul acesta. Franţa se află în top 10 investitori, cu 4 % din totalul investiţiilor străine din Moldova. Ne dorim ca acest procent să crească.

Examinăm  şi posibilitatea liberalizării accesului străinilor la cumpărarea de terenuri agricole. Vom avea o propunere legislativă în acest sens spre sfârşitul anului. Măsura aceasta vizează şi aducerea preţului terenurilor la valoarea lor reală.

Ca urmare a liberalizării pieţei vinului spre UE, anul trecut am reuşit să exportăm aproximativ 25% din producţia noastră, aproximativ 2 milioane de decalitri,  spre tările nordice, baltice, România, Cehia, etc. De altfel, Republica Moldova este unul dintre cei mai mari investitori  în România, iar anul trecut cifra de afaceri  din acest domeniu, al investiţiilor în tara vecină, s-a dublat. Este cu mult mai uşor să pătrunzi pe piaţa europeană daca exporţi deja  în România.

Aprilie 2016

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite