Pandemia de ştiri false (II)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stiri false

Mulţi oamenii au o atitudine proactivă faţă de ştirile false. Le acceptă necondiţionat dacă sunt în concordanţă cu propriile păreri. Orice argument contrar este respins.

Ştire falsă sau nu?

Într-o postare recentă întitulată Pandemia de ştiri false am arătat că o ştire distribuită larg pe net şi atribuită laureatului premiului Nobel din 2018 în Fiziologie şi Medicină profesorul Tasuku Honjo este falsă. Edificatoare a fost chiar declaraţia profesorului Tasuku Honjo şi Universităţii din Kyoto:

“In the wake of the pain, economic loss, and unprecedented global suffering caused by the COVID-19 pandemic, I am greatly saddened that my name and that of Kyoto University have been used to spread false accusations and misinformation,”

(În aceste momente de durere, pierderi economice şi suferinţă globală fără precedent provocate de pandemia COVID-19 sunt greu mâhnit că numele meu şi cel al Universităţii din Kyoto au fost folosite pentru a răspândi acuzaţii false şi dezinformare)

Vezi https://bit.ly/TasukuHonjo

Mulţi comentatori atât pe blog, cât şi pe Facebook, s-au concentrat să-mi dovedească foarte convinşi că noul coronavirus are originea în China şi este fie creat de om, fie scăpat intenţionat dintr-un laborator de la Wuhan. Este una din teoriile conspiraţiei. O alta trasează originea în Statele Unite şi în fine există un noian de alte teorii.

Postarea mea se referea la subiectul ştirilor false şi depistarea lor şi nu m-am pronunţat în favoarea niciunei teorii. Nici nu mă voi pronunţa.

Nu avem vreun raport obiectiv şi edificator asupra originii acestei pandemii şi este posibil să nu-l avem niciodată din considerente geopolitice. Se desfăşoară în lume un război hibrid dus cu toate armele posibile de manipulare în această nouă lume digitală şi ... se ştie că în final dreptatea este de partea celui mai puternic. Mai puternic azi înseamnă capacitate de difuzare informaţii. Adevărate sau false!

Firma Cambridge Analytica, al cărei amestec în alegerile din SUA şi referendumul privind Brexit din Anglia a fost dovedit, a acţionat pe un principiu simplu. Cu cei care sunt deja convinşi nu trebuie pierdut timpul  să fie convinşi în plus. Importanţi sunt nehotărâţii.

Experienţa mea pe reţelele sociale îmi arată că persoanele care cred cu convingere într-o teorie chiar nedemonstrată nu acceptă şi resping orice părere contrară. O intransigenţă pe care această nefericită izolare globală (lockdown) constat că o exacerbează pe zi ce trece.

Postarea mea se referea de fapt la abundenţa de ştiri false şi cum să ne documentăm dacă sunt sau nu false.

Ştirile false nu sunt nici în această perioadă limitate numai la noul coronavirus.

Pasta de dinţi şi codul de culori

Mi-a atras atenţia recent o informaţie privind codul de culori de pe tuburile de pastă de dinţi. A apărut chiar în Adevărul.ro ca fiind generată la Târgu Jiu.

https://adevarul.ro/stiri-locale/targu-jiu/controverse-legate-de-culorile-de-pe-orice-tub-de-2018643.html

  Formula de redactare este similară cu aceea a ştirii false cu profesorul japonez. De data aceasta apare o doctoriţă stomatolog căreia i se dă şi numele pentru a mări credibilitatea ştirii:

Laura Popescu, medic stomatolog din Gorj, ne explică semnificaţia celor patru culori. Pasta de dinţi pe care se află culoarea  neagră trebuie evitată, deoarece are un conţinut ridicat de substanţe chimice: „Pasta de dinţi pe care se găseşte culoarea neagră are un conţinut toxic ridicat. Cea verde conţine substanţe bio, care nu sunt dăunătoare. Pasta de dinţi pe care se află marcată cu roşu are în compoziţie substanţe medicamentoase, cum ar fi pentru paradontoză sau gingivită. De asemenea, cea albastră este undeva la mijloc, între cea verde şi roşie, adică o pastă de dinţi normală. De evitat sunt pastele de dinţi care sunt marcate cu culoarea neagră“.

Dr. Laura Popescu nu a dat dezminţire, probabil nici nu există sau  încă nu a aflat că a declarat ceva.

M-am uitat pe tubul pastei mele de dinţi şi m-am îngrozit. Era o bandă neagră deci ”conţinut toxic ridicat”. Pericol maxim, mai ales că o folosesc de ceva ani.

Atunci am căutat mai departe pe net şi am găsit rapid că informaţia este falsă, ceea ce se numeşte hoax, sau înşelătorie. Există multe site-uri care demontează falsul. Redau o singură explicaţie de pe un site medical https://www.healthline.com/health/toothpaste-color-code

This tidbit of internet wisdom is totally false.

The colored rectangle actually has nothing to do with the toothpaste’s formulation. It’s simply a mark made during the manufacturing process. The marks are read by light beam sensors, which notify machines where the packaging should be cut, folded, or sealed.

These marks do come in many colors and they’re not limited to green, blue, red, and black. Different colors are used on different types of packaging or with different sensors and machines. In other words, all the colors mean exactly the same thing.

(Această delicateţă de înţelepciune Internet este total falsă.

Dreptunghiul colorat de fapt nu are nimic în comun cu formula pastei de dinţi. Este pur şi simplu un marcaj folosit în procesul de fabricaţie. Marcajele sunt citite de senzori de culoare şi arată maşinilor unde ambalajul trebuie tăiat, îndoit sau lipit.

Aceste marcaje există în multe culori şi nu sunt limitate la verde, albastru, roşu şi negru. Se folosesc culori diferite în funcţie de diversele tipuri de ambalaje sau diverşi senzori sau maşini. Cu alte cuvinte, toate culorile înseamnă exact acelaşi lucru.)

Astfel de înşelătorii, ştiri false abundă pe Internet.  Wikipedia prezintă chiar o listă de falsuri dovedite https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_hoaxes.

Fake news(ştiri false)

Sfatul meu a fost unul privind prevenţia şi îl repet:

 PĂZIŢI-VĂ ŞI DE PANDEMIA DE ŞTIRI FALSE! Echivalentul spălatului mâinilor cu apă şi săpun în domeniul media este căutarea cu Google a veridicităţii informaţiei. Vă puteţi edifica foarte uşor! Nu transmiteţi mai departe informaţia dacă nu se confirmă din surse pe care le apreciaţi ca serioase!

Din păcate situaţia se complică şi prin faptul că există şi multe site-uri care propagă falsurile, mai ales cele de tip blog. Căutarea cu Google nu trebuie să fie superficială.

Bazat pe exemplul de mai sus ar mai fi de adăugat şi responsabilitatea ziariştilor, bloggerilor, persoanelor publice de a nu răspândi ştiri false.

Exemple sunt nenumărate, mai ales în aceste zile.

Nu sunt naiv. Există mecanisme elaborate de răspândire intenţionată de ştiri false, dar acestea nu sunt subiectul acestei postări.

Cititorul prevenit este manipulat mai greu ...

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite