Panda, droguri și comunicații militare: întâlnirea Biden-Xi

În complexul Filoli de la marginea orașului San Francisco, s-a desfășurat Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific(APEC) în marja căruia a avut loc întâlnirea la vârf a președinților american și chinez, Joe Biden și Xi Jinping. Au fost programate mai multe runde iar cei doi șefi de stat au fost față în față timp de 4 ore, miercuri, 15 noiembrie, într-o întâlnire caracterizată de către Joe Biden drept “una dintre cele mai constructive și productive discuții pe care le-am avut” de la preluarea mandatului în 2021, în timp ce președintele chinez a făcut titlurile subliniind faptul că “Planeta Pământ este suficient de mare pentru amândouă statele”.

Xi Jinping și Joe Biden Foto AFP

Îmbunătățirea relației cu Dictatorul Xi

Întâlnirea mult mediatizată are loc într-o situație dificilă pentru ambii lideri. Pentru Joe Biden, problemele vin de la acceptabilitatea politicilor sale și ratingul în raport cu posibilul contracandidat Donald Trump, acum când s-a intrat deja în an electoral. În majoritatea statelor relevante, Trump se află deasupra sa, ca și în votul popular. În cazul lui Xi Jinping, problema rămâne economia chineză care nu a mai decolat ca în anii precedenți, ci marchează o încetinire și creștere mică pe seama problemelor sectorului de construcții imobiliare și pe cifrele șomajului la tineri.

Părțile au convenit și pregătit întâlnirea gestionând așteptările și plasându-le deliberat la un nivel foarte jos pentru a putea aplauda realizările și acordurile convenite. În orice caz, o primă realizare este că întâlnirea a avut loc și că relațiile bilaterale SUA-China se îmbunătățesc evident. “Responsabilitatea mea este să fac relația rațională și gestionabilă, așa încât să nu se ducă către conflict. Acesta este principalul obiectiv,” a spus Biden, criticat pentru întâlnire și acuzat electoral că l-ar fi implorat  pe liderul chinez ca aceasta să aibă loc. De aceea refacerea canalelor de comunicare, în primul rând la nivelul liderilor și la nivel militar, a fost necesară pentru a evita lipsa de comunicare, înțelegerea greșită a mesajelor și acțiunilor și calculele greșite în consecință, atât la nivel nuclear cât și convențional.

Relatările de presă și transcriptul părții americane arată faptul că Președintele SUA a fost “respectuos” dar “clar și ferm”. Principalul mesaj a fost că liderii au responsabilitatea propriilor popoare și pentru aceasta trebuie să lucreze împreună. Și presa de stat chineză notează faptul că discuțiile din California au fost “foarte directe” într-un schimb de replici pe diferitele teme ale celor doi președinți, foarte deschise și cinstite. Nu degeaba Joe Biden a răspuns la o întrebare directă adresată în conferința de presă de după reuniune calificându-l pe Xi Jinping drept dictator, spre marea nemulțumire a Secretarului de Stat Antony Blinken, a cărui reacție a devenit virală.

Xi Jinping a transmis presei sale că a cerut Statelor Unite să nu creeze scheme pentru “a limita dezvoltarea sau a îndigui China”, în timp ce Joe Biden s-a plâns de discriminarea și hărțuirea companiilor americane din China și de operațiunile “neprofesioniste” ale avioanelor și navelor chineze în apropierea capabilităților militare americane, citând cazul unui avion de luptă chinez care a ajuns la 3 metri de un bombardier American B-52 luna trecută.

Precedentul cu coliziunea între un avion spion american și un avion de luptă chinez în 2001 a făcut epocă și a fost nevoie de zile de negocieri pentru a elibera echipajul, aterizat de urgență în Insulele Hainan. Iar astăzi avem de a face cu o cu totul altă Chină, mai agresivă, naționalistă, puternică și un incident chiar și numai de această magnitudine ar crea consecințe majore.  A fost cazul baloanelor spion chineze de mare înâlțime care au survolat SUA și au fost doborâte. Oricum părțile au încheiat întâlnirile anunțând că își doresc găsirea unor noi arii de cooperare și să difuzeze tensiunile geopolitice acumulate.

Promisiuni a căror aplicare va fi verificată strict

Lipsa de încredere între părți și dosarele complicate ce le despart fac ca suspiciunea să rămână și după achiesarea asupra unor acțiuni comune. Joe Biden a subliniat că există acord, promisiune, dar că va verifica strict cum se vor aplica. E și de înțeles: pe una dintre principalele teme de discuție unde s-a convenit o acțiune, cea a producerii precursorilor drogului artificial Fentanyl care afectează în mod substanțial Statele Unite, luând zilnic sute de vieți, angajamentul mai fusese luat de Xi Jinping și în 2016 cu Barack Obama, și în 2018 față de Donald Trump, și care nu s-a aplicat niciodată. Este vorba despre limitarea producției și a exportului precursorilor acestui drog.

Cea mai importantă realizare, dincolo de întâlnirea propriu-zisă, negociată în detaliu și cu atenție, a fost, deci, redeschiderea canalelor de comunicare militară. Chiar și numai acest acord și rezultatul vizitei ar fi trebuit calificat drept o mare victorie. Creșterea transparenței pentru a evita calcule greșite în viitor care s-ar putea dovedi periculoase, prin prisma amplificării amenințărilor și incidentelor nedorite și imprevizibile, a fost realizată. Este vorba despre un acord și comunicații refăcute după mai bine de 14 luni, după ce au fost suprimate în august 2022 după vizita președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan, cel mai înalt oficial american care a făcut o asemenea vizită pe insula teritoriu revendicat de China și recunoscut ca atare de SUA și de alte state, inclusiv România, potrivit politicii O Singură China, dar care presupune autonomia democratică consacrată a acestei insule.

Cea de a treia realizare a constituit-o diplomația Panda, respectiv promisiunea lui Xi Jinping de a împrumuta noi urși Panda către grădina Zoologică Smithonian, după ce cu o lună mai devreme cei existenți fuseseră retrași ca urmare a încheierii împrumutului acordat în ciclul anterior al bunelor relații reciproce. Urșii Panda, extrem de îndrăgiți de vizitatori, au deveni o adevărată hârtie de turnesol a relațiilor bilaterale sino-americane, în perioadele cele mai tensionate neexistând exemplare împrumutate în grădinile zoologice americane sau fiind retrase la expirarea împrumuturilor.

Iran, Orientul Mijlociu și acorduri nucleare – concesii superficiale și dialog în curs

Pe o altă categorie de teme, care au fost pe masa discuțiilor, cele două părți au avut probleme în a se înțelege, în special la nivelul punctelor geopolitice fundamentale și al părerilor despre diferitele conflicte actuale. Poate cel mai important subiect, unde cele două state împărtășesc poziția nevoii de dezescaladare și evitare a extinderii conflictului, a fost cel din Orientul Mijlociu. În timpul schimbului de replici vizând războiul între Israel și Hamas, acolo unde și China e preocupată de perspectivele creșterii prețului barilului de petrol, notele părții americane și relatările presei de stat chineze converg în a susține că Joe Biden a fost cel care a prezentat situația, Xi Jinping rămânând tăcut.

Președintele american l-a încurajat pe Xi Jinping să-și folosească toate instrumentele la dispoziție pentru a determina Iranul să evite o escaladare în regiune. Dacă Xi Jinping a anunțat faptul că a intervenit deja în acest sens, la capitolul influenței nefaste a Iranului în regiune, părțile nu au mai împărtășit aceeași poziție, China considerând că este treaba Iranului să-și gestioneze afacerile și protecția populațiilor șiite din regiune. Desigur, e mai puțin cunoscut efectul intervenției chineze și mesajelor sale către Teheran. Partea americană a anunțat, în contrapartidă, că privește Hamas-ul diferit de populația palestiniană și că susține soluția celor două state.

O temă cel puțin la fel de importantă a fost cea a controlului armamentelor nucleare. Un subiect respins de China până astăzi, având în vedere faptul că arsenalul său este o zecime din cel al SUA și Rusiei, circa 300 de ogive, dar cu program de creștere la 2000 de rachete până în 2030. Președintele Biden a solicitat mai multă transparență în această creștere nucleară, inclusiv în ceea ce privește ajungerea la triada nucleară – avioane, rachete și submarine purtătoare de rachete nucleare. Faptul că de luni, 13 noiembrie, au avut loc discuții pe această dimensiune la nivel de experți iar China a achiesat în premieră să le poarte este un pas pozitiv.

Coreea de Nord, a.i. și transferul tehnologic: We agree to disagree

Trei sunt și temele în care pozițiile sunt divergente sau, cel puțin, au transpărut în comunicarea publică în formă prescurtată sau au fost absente. Un prim caz este cel al creșterii agresivității Coreii de Nord și al implicării acestui stat în aprovizionarea cu muniție și forțarea transferului tehnologic din partea Rusiei. La fel ca implicarea Iranului în livrarea de arme Rusiei sau cazul Chinei care livrează numeroase echipamente civile și cu dublă utilizare observate ca utile în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, nu au existat puncte communicate public. De altfel, China refuză constant și periodic să-și asume vreo responsabilitate de influențare a Phenianului, chiar dacă are instrumentarul să o facă – și adesea chiar o face.

Președinții Biden și Xi au avut același tip de abordare divergentă și în privința artificial intelligence. Astfel, chiar dacă au existat schimburi de idei și perspectiva unei întâlniri între consilierul pentru securitate națională American, Jake Sullivan, și ministrul chinez de Externe, Wang Yi, discuțiile din summit au fost limitate și divergente în privința creării unui forum pentru a discuta limitarea utilizării artificial intelligence în cazul armelor autonome și a arsenalurilor nucleare. Beijingul e preocupat ca aceste discuții să nu-i limiteze arsenalul nuclear iar Statele Unite refuză să-l reducă pe al său în condițiile evoluțiilor de proliferare din Coreea de Nord și Iran.

Și în materie de transfer tehnologic, chip-uri și semiconductori, discuțiile au fost mai degrabă infertile. Statele Unite au refuzat ridicarea restricțiilor la export pentru chipuri avansate care ar fi utilizabile în a.i. și industria militară chineză, deci virtual împotriva sa. China nu a ascuns destinația importurilor sale care vizează armamentele avansate, sistemele a.i și instrumentele de supraveghere. Xi a reclamat “Îndiguirea tehnologică” la care ar fi supusă, astfel, China, în timp ce președintele Biden a replicat că legea interzice livrarea de tehnologie care ar putea fi utilizată militar împotriva sa.

Taiwan, cuiul lui Pepelea al relațiilor bilaterale SUA-China

Dar poate cea mai complicată temă care separă părțile este situația Taiwanului, cuiul lui Pepelea al relației bilaterale și tema care ar putea impinge cel mai lesne către război. Astfel, relatările publice vorbesc despre un schimb de opinii “substanțial” între cei doi președinți pe tema Taiwan-ului.

Xi Jinping a susținut faptul că China preferă să realizeze reunificare pe cale pașnică, și a prezentat condițiile în care s-ar impune utilizarea forței. Aceste detalii nu au fost făcute publice de către nici una dintre părți, Washington sau Beijing. Poziția SUA are două componente: prima vizează menținerea politicii sale O Singură China, deci respingerea a priori a perspectivei declarării, și cu atât mai puțin a recunoașterii Taiwanului ca stat; a doua, este nevoia de a menține pacea și stabilitatea în regiune, deci respingerea deplină, de plano, a oricărei acțiuni militare chineze pentru a anexa insula.

Pe această bază se întemeiază și hotărârea Statelor Unite de a sprijini militar Taiwanul și de a-i livra categoriile de armamente care să-i permită descurajarea unei invazii chineze și posibilitatea de a se apăra, oricât de complicat ar fi un asemenea desiderat. Potrivit notelor de conviorbire americane, “Președintele chinez Xi Jinping a răspuns: uite, e bine cu pacea, dar la un anumit moment dar va trebui să ne apropiem de o soluție mai generală și definitivă”.

În context, concluziile părții americane, reflectate de sensul și tonul discuției, a fost că președintele chinez nu se pregătește astăzi de o invazie masivă în Taiwan. Tot în cadrul acestei secvențe a discuției, președintele american a solicitat Chinei să respecte procesul electoral liber și corect al Taiwanului și să nu interfereze în alegerile prezidențiale din ianuarie.

Desigur, au existat și alte teme pe agendă. Cel mai probabil și la aceste puncte s-au adăugat și elemente care nu au fost nici comunicate public, nu au apărut nici în relatările presei și nici nu au fost “scăpate” anonim pentru a detensiona unele presiuni interne americane. Trecerea timpului și eventualele semnale ale întâlnirilor ulterioare, inclusiv a celor comerciale, de piață și economice de la Washington, vor furniza mai multe detalii despre această întâlnire.