Opt săptămâni până la alegeri. Analiza frontului electoral

A fost o săptămâna croită după tiparul celor care vor urma: se va dezbate nu despre proiectul prezidenţial, ci despre caracterul candidaţilor, despre capacitatea lor de a asuma, cu responsabilitate şi dincolo de atacuri de orice fel, prima funcţie în stat.

Smart Politics continuă analiza evoluţiilor politice şi electorale, cu accent pe punctele - cheie ale ultimei săptămâni.

Peisajul politic – perspectiva

În analiza de săptămâna trecută, am spus că pariul acestei săptămâni este legat de portofoliul comisarului european. Corina Creţu a obţinut un portofoliu important, iar, aşa cum am precizat, Victor Ponta a căutat să fie singurul care să primească laudele. Această previziune Smart Politics s-a adeverit, iar portofoliul comisarului european a devenit subiect de campanie doar în logica „cine a contribuit mai mult la această nominalizare". În zona prezidenţială a existat un contraatac pentru a limita specularea de către premier a momentului, mai întâi prin episodul plicului de la B1TV şi apoi prin lansarea, în zone apropiate lui Traian Băsescu, a zvonului contribuţiei Palatului Cotroceni în obţinerea portofoliului şi în abandonarea lui Cioloş.

Din punct de vedere al comunicării politice, săptămâna care se încheie este definită de noţiunea de raportare faţă de un element de referinţă. Doi au fost factorii care permit această concluzie: discuţia despre suspendarea preşedintelui şi declaraţiile lui Traian Băsescu despre faptul că unul dintre candidaţii la preşedinţie ar fi ofiţer acoperit.

La începutul săptămânii actorii politici au trebuit să se raporteze la suspendare, dacă sunt sau nu de acord cu ea, pentru ca la finaul săptămânii, să trebuiau să se raporteze la acuzaţiile privind ofiţerul acoperit.

Cele două subiecte trimit către raportul de forţe din Parlament şi către ponderea electorală a probabililor candidaţi, aşa cum arată ea în sondajele publicate în această săptămână. Chestiunea suspendării i-a prilejuit lui Călin Popescu - Tăriceanu, cel care caută să actualizeze mitul celui  "de-al treilea om" în alegeri, o vizibilitate altfel greu de atins, dar a dovedit, şi sub impulsul sondajelor, axa tot mai clară care se stabileşte între PSD şi ACL. Ofiţerul acoperit a confirmat acelaşi nou tandem Ponta - Iohannis, speculaţiile vizându-i în principal pe cei doi. Oarecum natural, Monica Macovei şi Elena Udrea au fost nevoite să privească dacă nu de pe tuşă, cel puţin dinspre marginea terenului.

Actorii individuali şi comunicarea – mizele şi raţionamentele 

Cel mai important mesaj pe care l-au avut de transmis candidaţii săptămâna aceasta a fost dacă sunt sau nu ofiţeri acoperiţi. Din această perspectivă, a fost o săptămâna croită după tiparul celor care vor urma: se va dezbate nu despre proiectul prezidenţial, ci despre caracterul candidaţilor, despre capacitatea lor de a asuma, cu responsabilitate şi dincolo de atacuri de orice fel, prima funcţie în stat.

Victor Ponta a încercat să capitalizeze cât mai mult din reuşita portofoliului ocupat de Corina Creţu. Preşedintele PSD a dedicat în rest săptămâna campaniei în teritoriu şi a congresului PSD de vineri şi a evenimentelor de partid din ţară, ceea ce arată dorinţa preşedintelui de a se apropia de activul de partid, cu atât mai mult cu cât lansarea principală a candidaturii sale se va face într-o săptămână.

Din această perspectivă, merită subliniat discursul de la Alba- Iulia, în care premierul a reconfirmat axele principale ale campaniei sale: schimbare până la capăt vs. continuarea regimului Băsescu prin candidaţii dreptei, unitate vs. scandal la vârful statului. În cadrul de partid, Ponta şi-a susţinut candidatura invocând performanţele guvernamentale ale ultimilor doi ani şi jumătate şi comparându-le cu insuccesele perioadei guvernării Boc. Au fost atacuri la Klaus Iohannis, dar au uimit referirile foarte critice la Cătălin Predoiu, o "avansare în grad politic" pentru care fostul ministru al justiţiei nu poate fi decât mulţumit.

Klaus Iohannis a continuat campania din teritoriu, la Dâmboviţa, Gorj, Mehedinţi sau Tulcea, dovadă că primarul Sibiului caută încă să atingă potenţialul electoral al ACL. Depunerea plângerii penale împotriva lui Liviu Dragnea pentru OUG privind migraţia primarilior, de la începutul săptămânii, şi depunerea moţiunii de cenzură de vineri au conferit vizibilitate naţională candidatului ACL. Iohannis a continuat linia de mesaj a candidatului fără Băsescu în spate şi a căutat să se poziţioneze drept principalul opozant al lui Victor Ponta. Toate acţiuni coerente din punct de vedere al comunicării politice. Sondajele publicate la începutul săptămânii, care arată o distanţă foarte mare a lui Iohannis faţă de al treilea plasat, au consolidat candidatura Primarului Sibiului, văzut drept singurul care îi poate crea probleme lui Victor Ponta.

Călin Popescu Tăriceanu a fost lăsat puţin în offside la începutul săptămânii de către PSD în demersul suspendării, ceea ce este de natură să-i afecteze campania şi mai ales e de natură să-i caricaturizeze candidatura. Tăriceanu, acum în luptă pentru locul al treilea, are nevoie de teme puternice precum suspendarea pentru a putea atrage acele voturi de centru, centru-dreapta care să-i permită o negociere favorabilă în turul al doilea. Întrebarea pe care şi-o pun mulţi este cât ar avea nevoie fostul prim-ministru pentru a reveni la Palatul Victoria în decembrie.

Monica Macovei şi Elena Udrea rămân la marginea relevanţei mediatice. Ele nu reuşesc să aibă vizibilitate din cauza actorilor instituţionali şi a jocului care se poartă în termeni de capital parlamentar şi organizaţional, iar activismul lor online nu poate suplini acest deficit media. Ce este interesant de observat este suita de personalităţi care se declară de partea Monicăi Macovei şi foarte dinamica şi creativa sa prezenţă online.

De menţionat că Elena Udrea nu a avut nimic de câştigat de pe urma apariţiei media a preşedintelui Băsescu, ba chiar a fost pusă în defensivă de declaraţiile şefului statului care a spus că mereu a protejat-o.

Cine a pierdut şi cine a câştigat săptămâna. Impact strategic

Traian Băsescu a fost cel mai prezent în spaţiul public până la mijlocul săptămânii, stabilind agenda media şi agenda politică prin declaraţiile despre ofiţerul acoperit şi oferind o contrapondere discursului premierului despre comisarul european. Proiecţia puterii Preşedintelui este normală pentru un şef de stat pe final de mandat, pentru că şi capacitatea sa de a genera voturi pentru candidatul PMP depinde în mod direct de puterea pe care cetăţenii mai percep că o are.

Klaus Iohannis este al doilea personaj care a reuşit să puncteze pe final de săptămână, în condiţiile în care DNA a început urmărirea penală in rem în ceea ce priveşte OUG care permite migraţia primarilor, iar vineri Iohannis şi Blaga au depus moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ponta. Iohannis confirmă astfel linia sa de comunicare potrivit căreia este neamţul care tace şi face.

Victor Ponta a punctat în chestiunea comisarului european şi a deschis balul lansărilor, întreţinând pe toate temele principale conflictul cu Traian Băsescu. Ca favorit al cursei prezidenţiale, referirea constantă la nepopularul Preşedinte funcţionează preventiv în împiedicarea formării unui front politic şi electoral împotriva sa cu mult înainte de votul din 2 noiembrie.

Perspective pentru săptămâna care urmează

Moţiunea de cenzură este momentul politic central al săptămânii care urmează, prin evoluţiile care vor avea loc în ceea ce priveşte OUG privind migraţia: dezbaterea în plen, dezbaterea în comisii, eventuala pronunţare a Avocatului Poporului. Este încă un prilej pentru ca opoziţia Ponta - Iohannis să iasă în evidenţă.

De asemenea, începutul anului şcolar va readuce în spaţiul public discuţiile despre educaţie, cu atât mai mult cu cât deja au început dezbateri aprinse pe marginea manualelor şi a şcolilor postliceale, organizate în universităţi sub forma colegiilor.

Săptămâna viitoare sunt anunţate şi congrese de lansare a candidaturilor. Victor Ponta va prefera Arena Naţională, Klaus Iohannis Piaţa Victoriei. Vom putea vedea deci forma finală a narativului lor prezidenţial şi elementele de punere în scenă a campaniei.

Sunt relevante şi dezvoltările temei acoperitului, cu atât mai mult cu cât mai avem puţin peste o săptămână până la depunerea candidaturilor. Ştiut fiind avertismentul Preşedintelui, nu cred că mai are cineva curajul să se retragă din cursa prezidenţială, de teamă să nu fie socotit/ă agent sub acoperire. Chiar şi cine nu va strânge semnăturile va fi privit cu multă suspiciune. Ultimul moment posibil de clarificare înaintea votului, depunerea candidaturilor, dispare.