Nu Grecia este problema, ci Europa

0
0

De la o Syriza condamnabilă la una stimabilă nu e decât un pas: azi UE o blamează, însă mâine aceeaşi UE o să găsească cel puţin o cale de a se înţelege cu ea. Mereu se găsesc interese comune, chestii de evacuat, de cumpărat...Într-o Uniune a compromisului şi a interesului imediat, pe scurt lipsită de viziune, vom trece şi de această stupoare şi ne vom obişnui cu ea.

Nu vă mai amăgiţi, rezultatul alegerilor legislative din Grecia nu are, chiar nu are nicio importanţă. Nu am spus-o doar eu: au scris-o comentatorii ştirii publicate de Presseurop cu câteva zile în urmă, şi, nu în ultimul rând, a afirmat-o, altfel, dramaturgul Dimitris Dimitriadis. Dacă pentru el, întreaga vină este a Greciei, a conducătorilor ei şi a corupţiei endemice, pentru o mare parte a Europei, deci şi pentru belgieni, ceea ce se întâmplă în Grecia este doar un pretext pentru şi prin care liderii europeni duc Uniunea Europeană spre implozie.

Modificarea regulamentelor Schengen, protecţionismul economic prost înţeles, capitalizarea băncilor, înfometarea popoarelor, austeritatea pe gustul FMI, admiteţi, cineva câştigă de pe urma acestor speculaţii. Şi nu mă refer doar la bănci, la pieţe, la burse...În timp ce Europa se închide în ea însăşi asemeni unui melc sperios şi panicat de ploaie, în timp ce Uniunea Europeană se înarmează până în dinţi cu frică, naţionalism, ură de imigranţi, cineva câştigă. La fel în Grecia...nu găsesc corect ca pentru speculaţiile făcute de mai marii ţării să fie pedepsită şi umilită o naţiune întreagă. Chiar dacă este la modă, şi nu de acum, ci din secolul trecut chiar. Dovadă revenirea la modă a lui Edmond About şi a sale "Grecii contemporane". Azi este de bon ton să citeşti About şi să loveşti în greci. Dacă nu ar fi penibil aş râde şi aş zice "ce bine, i-au mai lăsat un pic în pace pe români..."

Grecia, un ţap ispăşitor, europenii, ţopăitori în jurul bufetului

Cert este însă că dincolo de speculaţii rămân unele adevăruri care dau frisoane pe spate. Precum cel rostit, de exemplu, de la înălţimea unei dezbateri care a avut loc de curând în sediul grupului Express-Expansion, în cadrul Clubului L'Expansion. Invitatul lui Christophe Barbier a fost Jerome Chartier, primar (de dreapta) al comunei Domont (împrejurimile Parisului), şi deputat la Adunarea Naţională franceză:

criza grecilor s-ar putea răscumpăra cu doar 30 de miliarde de euro. Atât. Realizăm oare minimul efort care ar trebui făcut pentru a scoate Grecia din necaz? Eu cred că dansă în prezent cu toţii în jurul bufetului. Este timpul să ne aşezăm la masă.Grecia nu are nevoie de o mână întinsă, ci de a fi asistată. Şi nu de federalism avem nevoie în această situaţie, ci de o viziune convergentă asupra unei probleme concrete. Cum vreţi să vorbim de federalism fără o monedă unică, un TVA comun, un SMIC comun tuturor celor 27? Este pueril. Însă convergenţa economică şi bugetară a zonei euro ne sunt necesare, acum. Cu cât ezităm mai mult cu atât riscă să punem la pământ mai multe familii, şi mai multe familii.

Cum vedeţi, lucrurile par simple. Simplu şi de rezolvat, şi chiar obligatoriu de rezolvat, dacă privim cifrele şi datele lansate tot la Clubul l'Expansion, de centrul de previziune şi jurnalista Beatrice Mathieu:

suntem în recesiune. Cu toţii, nu doar Grecia. Germania este contaminată de la periferie, întreprinzătorii suferă deja, exporturile de automobile şi ele; Marea Britanie a recăzut în recesiune sub impactul redresării bugetare; iar in Franţa consumul se plafonează.

Ce mai aşteptăm deci pentru a realiza 1. că împăratul este gol, şi 2. că Grecia este doar un pretext?

Articol publicat pe site-ul Presseurop.eu, în 2012. Nimic nu s-a schimbat...

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite