Noul examen de Bacalaureat, impus de Klaus Iohannis, nu corespunde nevoilor şi cerinţelor elevilor şi societăţii

Proiectul de lege a Educaţiei conţine un eşec major la capitolul Bacalaureat. Este modelul impus de Klaus Iohannis încă de acum câţiva ani, în România Educată. Iar ministrul Educaţiei şi ceilalţi guvernanţi au executat cu stricteţe ce le-a spus preşedintele. Un fel de „dictatură” prezidenţială în materie de educaţie.

Speranţa este că până în 2027, când ar urma să se aplice noul tip de Bacalaureat, e cale lungă şi se pot întâmpla multe. Vine o nouă guvernare în 2024 care ar putea renunţa la aceste prevederi fără rost.

Arhitectura instituţională în Educaţie

N-au înţeles-o şi n-au aplicat-o cei care au scris legea. Legea trebuia să conţină următoarele etape obligatorii, rezultate în urma unor largi consultări:

-Profilul absolventului de primar, gimnazial, liceal, învăţământ profesional, generat de cerinţele şi nevoile societăţii la această etapă a evoluţiei sale;

-Lista competenţelor pe care trebuie să le obţină  aceşti absolvenţi;

-Planurile cadru şi programele şcolare care să asigure obţinerea acestor competenţe;

-Evaluarea sumativă anuală a progresului şcolar al elevilor şi evaluarea la examenele naţionale de absolvire.

Toată arhitectura din Educaţie trebuie să ţină cont de provocările la care trebuie să răspundă societatea astăzi şi în anii ce vin: globalizarea, mobilitatea persoanelor, mărfurilor şi ideilor, explozia tehnologiilor, digitalizarea, geopolitica la nivel mondial.

În noile legi ale Educaţiei nu găsim această structură obligatorie.

Examenul de Bacalaureat

Pleacă de la o concepţie greşită. Liceul, mai ales clasele a XI-a şi a XII-a, reprezintă o etapă de preprofesionalizare în viaţa tinerilor. Nu de constituire a culturii generale. Această cultură generală se obţine în gimnaziu, sau cel mult până în clasa a X-a inclusiv.

Începând cu clasa a XI-a, tinerii şi-au ales cariera profesională, ştiu pe ce drum vor merge în viaţă. Şi atunci, scoala ar trebui să-i pregătească pentru acest drum, pentru ca inserţia profesională să le fie cât mai uşoară.

Ori ce constatăm?

Art 75 (4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe: A - proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competenţele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba şi literatura română , matematică, ştiinţe, istoria şi geografia României şi Europei şi ştiinţe socio-umane. Apoi urmează alte probe, unele obligatorii, altele facultative.

Trecerea acestei probe cu media 6 este condiţie de promovare a Bacalaureatului, care este condiţie de acces la facultate.

O probă unică, de trei ore, cu întrebări din 6 discipline. Iar la disciplina  ştiinţe nu se ştie ce intră: fizică, chimie, biologie, ecologie, şi mai ce alte ştiinţe?

 Îşi imaginează cineva că un elev se poate concentra în trei ore pe o plajă atât de largă de întrebări, din 6-9 discipline? Şi la ce îl ajută să ia notă 6 la această probă?

Să luăm cazuri concrete.

Absolvenţii de învăţământ vocaţional studiază la muzică pianul sau alte instrumente. Ei  vor deveni muzicieni, pictori, sportivi, absolvenţi de învăţământ teologic. Ei nu fac la cursuri cine ştie câtă teorie, pentru că se axează pe disciplinele vocaţionale. Cum să dea examen la matematică, fizică, chimie, geografie, istorie, ştiinţe socio-umane dacă nu au făcut sau au făcut foarte puţin în liceu?

Un alt exemplu. O absolventă de filologie dă admitere la medicină, un examen foarte greu. Doar dacă ia Bacalaureatul la matematică, ştiinţe,  geografie, istorie, ştiinţe socio-umane are dreptul sa dea la medicină. Şi la ce să înveţe în clasa a XII-a? La biologie şi chimie, care se cer la admitere la medicină, sau la disciplinele cerute de noua lege a Educaţiei? Mai ales că în liceu face puţină matematică, comparativ cu cei de la matematica-informatica.

Şi totuşi, examenul de Bacalaureat, proba A va fi unic pentru toate filierele şi profilele. Deşi elevii se pregătesc în liceu pentru viitoarea profesie, nu pentru cultura lor generală.

Aici este greşeala fundamentală a lui Klaus Iohannis. A confundat etapa de obţinere a culturii generale, cu etapa de preprofesionalizare.

Vor exploda meditaţiile, dacă va rămâne aşa examenul de Bacalaureat. Pentru elevii  ai căror  părinţi au bani. Acesta să fi fost scopul acestui tip de Bacalaureat?

De notat că fostul ministru al Educaţiei, Virgil Petrescu, a făcut în 1997 aceeaşi gafă. O singură probă într-o zi la toate disciplinele la Bacalaureat. A doua zi i-au sărit elevii în cap şi a trebuit să demisioneze.

Au spus şi preşedintele şi ministrul că viitorul Bacalaureat va fi axat pe competenţe. Dar acum pe ce este axat? Tot pe competenţele obţinute la acele discipline care îl pregătesc pe elev pentru cariera viitoare. Nu pe toate competenţele, pentru că pe celelalte le-a obţinut în etape anterioare ale şcolarizării.

Elevii care nu au bani de meditaţii vor fugi de liceu care se încheie cu un astfel de examen aiurit.

Vom avea şi mai puţini absolvenţi de liceu, puşi în faţa unui examen de Bacalaureat aproape imposibil.

Aşa se întâmplă când un singur om, Klaus Iohannis, are pretenţia să dirijeze întreg sistemul de învăţământ, după propriile convingeri. Fără să ţină cont de opiniile experţilor şi ale părinţilor, profesorilor, elevilor.

Prin comparaţie, Comisia Prezidenţială condusă de Mircea Miclea, care a pus bazele teoretice şi practice ale Legii Educaţiei Naţionale din 2011, avea următoarea componenţă:

Mircea Miclea, preşedinte, profesor, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Daniel David – vicepreşedinte, vicepreşedinte al Consiliului Ştiinţific, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Daniel Funeriu –vicepreşedinte, cercetător, Universitatea Tehnică din Műnchen, Germania

Răzvan Valentin Florian – secretar, director executiv Asociaţia „Ad Astra”

Dragoş Ciuparu, profesor, Universitatea de Petrolşi Gaze „Ploieşti”

Mihai Ionac, profesor, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, Timişoara

Tudor Luchian, conferenţiar, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Dorel Banabic, profesor, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Romiţă Iucu, prorector, Universitatea Bucureşti

Petre T. Frangopol, consilier, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Lazăr Vlăsceanu, profesor, Universitatea Bucureşti

Cezar Bârzea, profesor, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

România Educată, şi prin extindere legile Educaţiei, au un singur autor: Klaus Iohannis

Vom vedea dacă parlamentul va accepta aşa ceva, el având funcţia legislativă în statul român. Sper să nu se lase umilit, eventual să accepte asumarea răspunderii guvernului pe o astfel de lege. Legea are şi lucruri bune, dar într-o democraţie parlamentul este cel care decide ce este bine şi ce nu într-o lege.