Nole: De-abia acum eroul antivacciniștilor. Și nu numai!
0Novak Djokovici, cu povestea complexă a expulzării sale din Australia, a fost prezentat, la vremea respectivă, de anumiți jurnaliști, formatori de opinie și simpli comentatori, „talibani“ ai vaccinării, drept un erou al mișcării antivaccin. N-a fost așa. Djokovici, versiunea 2022, a fost transformat, de fapt, într-un martir pe altarul vaccinării obligatorii.
Novak Djokovici, campionul de la Australian Open 2023 însă, abia acum a devenit un erou al antivacciniștilor. Pentru că s-a întors în Australia, nevaccinat, așa cum și-a dorit, și le-a luat și trofeul, dar și banii. Asta într-o țară în care, acum un an, a fost jignit, tratat ca ultimul infractor, expulzat ca un criminal, după ce, în prealabil, a fost târât prin tribunale.
Așa că, da, Nole e de acum și eroul anti-vacciniștilor, dar și eroul tuturor celor care au detestat ideea facerii de bine prin forța, măsuri dictatoriale, discriminatorii și lipsite de orice logică.
Mă număr printre acești oameni!
Pentru că am deschis ochii în Iran, o țară în care din prima zi ți se ia dreptul de a alege.
- „Islamul e un dar pe care l-ai primit, în momentul în care te-ai născut în această țară. Vrei să-ți schimbi religia? Pedeapsa cu moarte e răsplata ta“.
- „Alcoolul e interzis aici. Pentru că îți face rău la sănătate, pentru că așa zice religia. Bei alcool, că nu-ți pasă? Te vom biciui până vei învăța lecția“.
- „Trebuie să-ți acoperi părul, ca femeie, că așa a zis Islamul. Ca să ajungi în Rai, la viața de apoi. Nu vrei în Rai pe lumea cealaltă? Îți facem viața un iad pe lumea asta“.
Regimul iranian își nenorocește cetățenii de peste 4 decenii, tot sub pretextul că le vrea binele. Cu forța, bineînțeles!
Și despre asta a fost vorba cu toate exagerările și aberațiile pandemice, timp de 2 ani. În frunte cu închiderea oamenilor în case, certificat verde, lockdown pentru nevaccinați, interdicția bătrânilor de a ieși din case după anumite ore, etc. Despre binele impus cu forța, cu pumnul în gură. Abordarea asta tâmpită nu numai că n-a rezolvat problema COVID-ului, dar a cauzat niște rele atât de mari încât efectul lor va rămâne mulți ani de acum încolo. În capul listei aș pune:
- Decredibilizarea presei - Citiți comentariile la orice articol despre vaccin și COVID-19, ca să vă convingeți singuri.
- Un curent feroce împotriva oricărui tip de vaccin, nu doar cel anti-COVID – Iată ce spune doctorul Simin Aysel Florescu pentru Agerpres, nu mai departe de acum trei zile: „Din păcate, realitatea este că pacienţii evită în continuare vaccinarea. Poate chiar mai mult decât înainte. Chiar şi vaccinurile tradiţionale cunoscute“.
Atenție: nu se contestă aici, în acest text, utilitatea vaccinurilor anti-COVID sau efortul admirabil al cadrelor medicale care și-au făcut datoria fără a stârni isterie și panică. Până la urmă, periodic, ne sunt prezentate statistici din care reiese că, inclusiv acum, mor mai mulți oameni nevaccinați împotriva SARS-CoV-2 decât vaccinați.
E groaznic însă când le iei dreptul oamenilor de a alege, când îi forțezi să facă ce vrei tu. Orice exagerare, inclusiv cea în numele facerii de bine, dă în altceva. Nu degeaba se spune că drumul spre iad e pavat cu intenții bune.
Așa că, da, revenind la Novak Djokovici, am „reușit“ să-l facem și pe el un erou al anti-vacciniștilor. Deși omul nu și-a asociat niciodată imaginea cu vreo campanie anti-vaccin, nu s-a dus la vreo manifestare de acest gen și nici nu i-a transmis cuiva să nu se vaccineze. Iată ce a concluzionat și BBC: „Novak a subliniat că «nu vrea să fie obligat să se vaccineze» pentru a putea juca în turnee sau pentru a călători. El a adăugat că e curios «cum ne putem îmbunătăţi sănătatea şi să ne întărim sistemul imunitar pentru a combate cel mai bine boli precum COVID-19». Djokovici n-a susţinut niciodată acţiunile organizatiilor antivaccinare, chiar dacă e considerat un erou printre adepţii unor asemenea mişcări“.
Mă bucur că, la un an distanță, după marea nedreptate care i s-a făcut în Australia, astăzi, am asistat la triumful lui Djokovici în aceeași țară. Dar mă bucur și mai mult că asist acum la dispariția acelei lumi la care au visat iubitorii de restricții. Lumea în care te vaccinai, nu ca să-ți protejezi sănătatea, ci pentru că „Așa îți spunem noi, că așa trebuie!“.
Ca să nu trăiască într-o asemenea lume dictatorială, în care drepturile individului sunt călcate în picioare, părinții mei au luat doi copii de mână și au imigrat din Iran, acum 31 de ani. Și mă bucur că sacrificiul lor n-a fost în zadar, că n-am schimbat dictatura religioasă cu cea medicală, în numele unei salvări colective care n-a venit și nu va veni niciodată.
Și o ultima observație: derapajele și convingerile politice ale domnului Srdjan Djokovici, tatăl lui Nole, sunt irelevante pentru mine. În viață, nu ne alegem părinții. Iar dacă vrei sa reduci participarea lui Novak Djokovici la Australian Open la ce a făcut tatăl lui în afara arenei, înseamnă că, după aceeași unitate de măsură, trebuie să aruncăm în închisoare și rudele unui criminal, să le luăm carnetele părinților unui șofer prins beat la volan și așa mai departe. Desigur, de pildă, e dreptul domnului Cristian Tudor Popescu să boicoteze finala Australian Open fix din acest motiv. Dânsul e liber să scrie despre ce teme dorește domnia sa. Și ce bine că trăim într-o lume în care avem libertate de alegere. Adică exact ce a cerut mult hulitul Nole anul trecut.