Noile planuri cadru pentru liceu. Se văd eforturi de modernizare, dar insuficiente
0În ultimii ani, specialiştii şi-au spus adeseori opiniile referitoare la modernizarea arhitecturii curriculare. Pentru gimnaziu, de exemplu. N-au fost luate în seamă nici 1% din propunerile trimise. Probabil nici n-au fost citite. Planurile cadru pentru liceu sunt mai aproape de cerinţele unei concepţii curriculare moderne. Dar nu perfecte. Oricum, la fel de importante sunt şi programele şcolare, care decid cum se pun în operă planurile cadru.
Abrevieri
TC - Trunchi comun
CD- Curriculum diferenţiat
CDŞ - Curriculum la dispoziţia şcolii
Planurile puse acum în dezbatere publică sunt mai aproape de cerinţele unui curriculum modern, prin numărul mai mare de ore lăsate pentru CDŞ, propun un număr important de teme pentru CDŞ, lasă la latitudinea şcolii inclusiv posibilitatea de a introduce discipline opţionale.
Ca opinie personală, propunerile pentru CDŞ trebuie avizate de către conducerea şcolii, iar traseul educaţional liceal al fiecărui elev ar trebui să rezulte din consultarea profesorilor-dirigintelui cu părinţii, consultare cu o concluzie obligatoriu de urmat.
Şcoala nu este bună sau rea în sine.
Şcoala este bună în măsura în care răspunde cerinţelor şi nevoilor societăţii la o etapă a evoluţiei sale. În 1990 am schimbat complet contextul economic, social, politic, cultural, geopolitic, de politică externă, de parteneriate internaţionale. Şcoala a rămas, din păcate, încremenită în tiparele educaţiei comuniste.
Provocările la care trebuie să răspundă şcoala în etapa actuală sunt, în rezumat, următoarele:
- România este membru UE şi NATO, şi trebuie să facă faţă apropierii de valorile sociale, economice şi politice, culturale din cele două organizaţii.
- Globalizarea, proces natural, consecinţă a exploziei tehnologiilor, în special în zona comunicaţiilor.
- Economia de piaţă, concurenţială
- Mobilitatea oamenilor, a forţei de muncă, a ideilor, mărfurilor şi informaţiilor.
- Protecţia mediului, în faţa evoluţiilor tehnologice agresive.
- Securitatea regională, migraţia masivă, terorismul.
- Reduceri masive ale cheltuielilor de funcţionare ale statului, în contextul exploziei aplicaţiilor informatice.
- Cultura antreprenorială, alternativă la angajarea în sistemul bugetar.
- Piaţa forţei de muncă este dependentă de formarea profesională. În Germania, 70% dintre elevi învaţă în şcoli profesionale, în România doar 20%. Despre diferenţa dintre economia Germaniei şi aceea a României nu are rost să mai discutăm.
Şcoala trebuie să se plieze pe interesele şi cerinţele elevilor, nu invers
Şcoala este în momentul de faţă un malaxor, un pat al lui Procust, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate. Doar 30% din masa de elevi profită de actuala arhitectură curriculară şi organizaţională. Restul de 70% sunt fie în abandon şcolar, fie termină liceul fără să obţină diploma de bacalaureat (un milion de elevi sunt în această situaţie), fie nu au nicio calificare profesională care să le permită intrarea în piaţa muncii. Nu toţi elevii trebuie să înveţe la fel, aceleaşi materii, în acelaşi număr de ore, într-o şcoală uniformizată la extrem. Acest obiectiv poate fi atins prin CDŞ şi prin cele trei variante de curriculum: minim, mediu, de aprofundare.
Soluţia rezultă din următoarele propuneri:
- Curriculum diversificat, în varianta minimă, medie şi de aprofundare. Cele trei variante sunt decise prin programele şcolare şi marcate corespunzător în manuale.
- Grade de libertate acordate cadrelor didactice pentru a-şi adapta activitatea la caracteristicile colectivelor cu care lucrează, la specificul comunităţii, economic, geografic, social, cultural, legat de tradiţia locului în care trăiesc şi muncesc.
- Grade de libertate acordate şcolilor, pentru a-şi pune în acord oferta educaţională cu cerinţele comunităţilor pe care le deservesc.
- Mai multe trasee educaţionale, dintre care profesorii, părinţii, psihologii, elevii, să aleagă pe acela care se potriveşte personalităţii elevilor.
- Pregătirea cadrelor didactice pentru a fi capabile să pună în operă noul curriculum.
- Pilonii educaţiei, în viitorii ani, rămân: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună, alături de cele patru dimensiuni curriculare: conceptual teoretică, aplicativ-practică, interdisciplinară, generatoare de învăţare continuă.
- Toţi elevii sunt valoroşi în felul lor. Trebuie doar descoperite şi dezvoltate trăsăturile dominante ale personalităţii lor.
Ce înseamnă, mai exact, CDŞ (curriculumul la dispoziţia şcolii)?
Nu toţi elevii trebuie să participe la CDŞ. Profesorii selectează grupe de elevi, cu acordul lor, pasionaţi de matematică, fizică, literatură, teatru, muzică, sport etc., şi lucrează cu ei în ore plătite, după o programă pe care şi-o compun singuri, în baza principiului aprofundării, sau recuperării, acolo unde este cazul. Grupele vor avea cel mult 12-15 elevi. Progamele şcolare, în special cele de la CDŞ, ar trebui să conţină module, unele obligatorii, altele facultative, pentru a oferi şi alte grade de libertate profesorilor, în adecvarea materiei la caracteristicile colectivelor cu care lucrează. Tot în cadrul CDŞ se pot introduce discipline opţionale, în funcţie de caracteristicile şi cerinţele colectivelor de elevi.
Toate programele de la CDŞ vor fi urcate pe o platformă electronică, pentru a fi disponibile în întreaga ţară.
În varianta propusă de minister apar discipline opţionale, dar în afara numărului de 31 de ore pe săptămână. Este greu de crezut că elevii vor accepta 34-35 de ore pe săptămână. Varianta corectă este să fie incluse în CDŞ.
În încheiere, iată câteva planuri cadru, după modelul cărora se pot contura şi celelalte planuri cadru, cu scurte comentarii.
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematica-informatică
Examen de Bacalaureat, probe obligatorii: limba şi literatura română, matematică, informatică
Filiera teoretică, profil umanist, specializarea: filologie
Examen de bacalaureat, probe obligatorii: limba şi literatura română, prima limbă străină, educaţie pentru societate
Filiera tehnologică
Examenul de Bacalaureat, discipline obligatorii: limba şi literatura română, matematica, disciplina tehnică.
Comentarii
- S-a înlocuit Biologia cu „Ştiinţele vieţii”, disciplină agregat cu o mai largă arie de cuprindere, cu module: educaţie pentru sănătate, educaţie sexuală, prevenirea bolilor, etc.
- S-a adăugat disciplina antreprenoriat, importantă pentru gestionarea carierei profesionale a viitorilor adulţi, inclusiv pentru deschiderea propriilor afaceri.
- Disciplina „Educaţie pentru societate” cuprinde module precum drepturile, libertăţile şi obligaţiile elevilor şi adulţilor, comportament în comunitate, elemente de legislaţie (prevederi din Constituţie), educaţie financiară, elemente ale democraţiei, statului de drept, valori şi principii europene, etc.
- Cursurile de la CDŞ nu sunt obligatorii, este necesar şi acordul elevilor pentru participarea la aceste cursuri. Se va ţine cont şi de propunerile acestora în alegerea tematicilor şi alcătuirea programelor.
- Există şi posibilitatea diferenţierii planului cadru între clasele a XI-a şi a XII-a, dacă apar argumente serioase în favoarea acestei diferenţieri.
- CD (Curriculum diferenţiat) este preluat, pentru simplificare, de CDŞ şi de cele trei variante de curriculum: minim, mediu, de aprofundare.
- Pregătirea cadrelor didactice pentru o asemenea schimbare n-ar trebui să fie dificilă, dacă se face prin intermediul unei platforme dedicate, care să conţină toate materialele şi precizările necesare, inclusiv cele create de profesori, plus un forum de discuţii.
Concluzii
Planurile cadru sunt definitorii pentru arhitectura curriculară a şcolii. Argumentele pro şi contra unor soluţii trebuie cântărite şi evaluate cu grijă, totdeauna apar idei de optimizare şi modernizare a acestora.