Următorul Război Mondial va fi pentru sursele de apă și pentru asigurarea hranei

Aceasta este deja concluzia grupelor de studii avansate în materie de riscuri strategice. Nu mai este vorba acum despre estimarea de riscuri, ci despre constatarea tendințelor dramatice care se manifestă deja și marchează din ce în ce mai apăsat ( și fără putință de întoarcere, spun unii) evoluția societății umane.

FOTO Arhivă

Conflictul global viitor se va duce pentru stăpânirea zonelor verzi, cele încă neatinse de dereglările climatice cu urmări tragice pe care le constatăm chiar și noi pe întinderi importante din bazinele noastre agricole. Cine va deține controlul efectiv asupra acestor resurse? – iată întrebarea la care, deja de cel puțin un deceniu și jumătate, se străduie să răspundă politica externă a unor mari puteri, concentrată în obținerea de contracte fabuloase în țările devenite dependente sau chiar noi colonii de producție agricolă. 

E vorba despre cea mai gravă dintre discuțiile despre viitorul nostru comun, atât de gravă și disperant de îngrijorătoare încât cel mai adesea tema este lăsată să curgă în subteran, departe de discuțiile de prim plan, cele în care vi se enumeră tancurile, rachetele și avioanele de luptă de care dispun fiecare dintre părțile aflate în conflict, transformând totul într-o pledoarie politică argumentată de vocile generalilor în rezervă scoși urgent de la naftalină.

E chiar normal ca așa să se petreacă lucrurile căci, lipsiți fiind de competențe reale, jucătorii politici nu au cum să spargă lanțul de dependențe interne și mai ales externe, obligați în consecință să repete în buclă texte goale de conținut. Și asta face – ca la noi – să nu se vorbească niciodată de concluziile cumplite ale rapoartelor globale privind dezastrul care ne așteaptă și în care suntem lăsați să pășim cu o nonșalanță totală.

De ce nu se publică în traducere românească Raportul mondial 2024 al ONU asupra punerii în valoare a resurselor de apă https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000388948 în care se subliniază că tensiunile legate de problema apei exacerbează conflictele la scară mondială. Ce înseamnă, sau ce poate însemna asta? Experții spun că aici – și nu în teme ideologice din ce în ce mai depășite și irelevante – poate fi sursa confruntărilor viitoare pentru supraviețuire.

2,2 miliarde pe persoane nu au acces în 2024 la apă potabilă și cifra asta enormă crește la 3,5 miliarde de persoane când ar fi vorba despre instalații de purificarea apei...și este în creștere exponențială seceta care atinge din ce în ce mai multe regiuni ale planetei. Dacă între anii 2000-2021, seceta a afectat peste 1,4 miliarde persoane, în 2022, spune raportul, peste jumătate din populația lumii s-a confruntat cu o penurie gravă de apă cel puțin jumătate de an, iar un sfert din populația lumii a suferit de pe urma unui „ stres hidric”.

Acesta este contextul în care se suprapun cele două tipuri de riscuri pe unii dintre politicienii lumii, pe modelul lui Trump, au preferat să le nege ca importanță, să le ignore sau chiar să vorbească despre ele ca despre provocări lansate de adversarii democrațiilor și piețelor libere, împiedicând astfel dezvoltarea industriilor.  

Asta este explicația lipsei de consens politic, inclusiv în la nivelul UE, în a lua măsuri care să frâneze oarecum, cât se mai poate, dereglarea climatică la scară globală. Rezervele de apă scad sub limitele de siguranță și, în consecință, agricultura europeană -ca în România – va deveni din ce în ce mai dependentă de piețele de producție externe. 

Dar același timp de atitudine de-a dreptul criminală duce și la otrăvirea  treptată a resurselor de apă existente. Rapoartele pe această temă ale Comisiei Europene (și le puteți verifica veridicitatea uitându-vă la situația de la noi) arată că 81% din apele marine, 31% din apele din zona de coastă, 36% din cursurile de apă și 32% dintre lacurile din UYE sunt eutrope (proliferare d plante precum algele,, fenomen produs ca rezultat al unei concentrări prea mari de nitrați). Există avertismentul dat de CE că „anul, apa insalubră ucide mai mulți oameni de cât toate războaiele și celelalte forme de violență laolaltă”.

În continuare, tot din această cauză, așa cum sunt deja începute, se efectuează calculele asupra viitoarelor „zone verzi” și capacității procentuale a acestora de a asigura nevoile de hrană ale populației lumii.

Despre asta, într-un material viitor.