Miniştrii inutili. Azi: Ecaterina Andronescu

Miniştrii din România sunt nişte marionete lipsite de orice putere reală şi sunt incapabili să acţioneze în vreun fel. Un ministru român poate cel mult să emită o serie de propoziţii lipsite de sens.

Vârful incoerenţei verbale este Petre Daea – despre care există inclusiv ipoteza că ar fi un extraterestru care încearcă să comunice ceva mesaje de pe alte planete, doar că încă nu stăpâneşte deplin mecanismele limbajului uman. Ministrul Sănătăţii Sorina Pintea nu ştie să ne spună clar dacă apa de la robinet din Bucureşti este bună de băut sau nu, dar asta nu e o problemă chiar aşa mare, doamna ministru ştie ea sigur că bucureştenii nu prea beau apă de la robinet.

Însă de departe cea mai veselă belea în care a intrat recent un ministru român este cea de pe biroul Ecaterinei Andronescu. Esenţa problemei este simplă: Ecaterina Andronescu trebuie să aleagă între prăduitorul de partid Daniel Băluţă (deocamdată primar al Sectorului 4, viitor partener de dialog cu procurorii) şi respectarea legii. Ce va alege Ecaterina Andronescu? Deocamdată a ales să emită nişte declaraţii incoerente, a amânat o decizie.

Problema cu Liceul Gheorghe Şincai din Sectorul 4 stă aşa: primarul Băluţă i-a obligat pe directorii instituţiilor de învăţământ să semneze un contract cu primăria prin care toate cheltuielile şcolilor să fie aprobate de primar. Ce vrea Băluţă este în afara legii, există deja un model de contract standard între primării şi şcoli, dar omul este un prăduitor de partid care trebuie să producă bani, mulţi şi repede. Prin 2016-2017 au fost schimbaţi mai mulţi directori de instituţii de învăţământ din sectorul 4, au fost anulate contractele de pază ale şcolilor – chestii care au fost trecute cu vederea. Directorii de şcoli au prins repede mesajul, că noul jupân este neîndurător, în baza noului contract au fost împinse cheltuielile şcolilor către două firme de apartament. Nu e vorba de foarte mulţi bani, 7,4 milioane de euro pe an, dar bănuţ cu bănuţ se umple puşculiţa. Nimic nou, nimic surprinzător, aşa se face treaba de 30 de ani. Bagi frica în directori, îi obligi să semneze un contract în afara legii, împingi banii din bugetul public către două firme de apartament, speri că băieţii mari de la partid ştiu să-i pună pe procurori cu botul pe labe şi să-i ţină strâns în lesă.

De doi ani, directoarea Liceului Gheorghe Şincai refuză să semneze contractul cu inovaţiile primarului Băluţă. Problema este acum la un alt nivel, nu mai e vorba de produse de papetărie, e ceva mai complicat, contracte de renovare, mai mulţi bani, e nevoie de semnătura directoarei – care insistă cu respectarea legii şi vrea să semneze contractul model, fără inovaţiile primarului Băluţă. Intră în scenă Inspectoratul Şcolar, se insinuează ameninţarea cu îndepărtarea directoarei, profesorii ameninţă cu greva, sindicatele sunt de partea profesorilor – şi brusc toată povestea devine interesantă pentru ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Bun, istoria era cunoscută de toţi miniştrii anteriori, însă nici unul nu s-a grăbit să facă ceva, toţi şi-au ţinut cu grijă limba în spatele dinţilor – un ministru este nimic în faţa unui prăduitor de partid. Doar că anunţul grevei şi sprijinul sindicatelor deranjează, cuvântul de ordine este că avem o guvernare de succes, respectăm legile şi bunăstarea ţâşneşte sub formă de lapte şi miere din toate fântânile arteziene. Ecaterina Andronescu are deja o grămadă de belele cu vodă cel cumplit de la vârful partidului, nu-i mai trebuie o grevă, ce naiba, în paradisul bunăstării social-democrate nu există greve, toţi suntem fericiţi.

Legea nu are nici o valoare, să păstrăm echilibrul şi unitatea partidului, vodă cel cumplit să fie mulţumit şi prădătorul să-şi vadă de treabă.

Asta este esenţa problemei doamnei ministru, trebuie să aleagă. Susţine modelul de contract legal şi dărâmă construcţia prăduitorului de partid de la Sectorul 4? Da, dar prăduitorul de partid se duce la vodă cel cumplit şi-i spune că nu mai sunt galbeni zornăitori, chiar înainte de alegeri. Vodă cel cumplit se supără şi doamna ministru are deja un cartonaş portocaliu, gata-gata să se facă roşu. O îndepărtează cumva pe directoarea care insistă pentru un contract legal? Nu e foarte greu, se rezolvă – dar ce facem cu greva? Se supără vodă cel cumplit şi cartonaşul portocaliu se face roşu.

Până la urmă, nici măcar nu se gândeşte cineva la respectarea legii. Doamna ministru a bâlbâit nişte chestii cu necesitatea dialogului şi trage de timp. Poate problema se rezolvă de la sine? În orice caz, doamna Andronescu nu se grăbeşte să facă ceva, ne întâlnim săptămâna viitoare, peste două săptămâni, mai vedem noi. Important este să nu fie supărat prăduitorul de partid şi să nu apară un protest deschis în Bucureşti, Centenar, preşedinţia UE, trebuie să fim uniţi, creştere economică record, vedeţi şi voi.

Încă o dată: legea nu are nici o valoare, să păstrăm echilibrul şi unitatea partidului, vodă cel cumplit să fie mulţumit şi prădătorul să-şi vadă de treabă. Rolul ministrului este să asigure buna funcţionare a mecanismului de partid - până la urmă un ministru nu face nici două parale, cel mult poate să repete nişte fraze incoerente şi lipsite de orice logică. Prăduitorul de partid şi prosperitatea, asta contează.