Măsurile propuse de Ciolacu nu pot avea efect asupra deficitului bugetar din 2023. Vom încheia anul cu un deficit de peste 6% din PIB

Este estimarea făcută de Ministerul de Finanţe, în expunerea de motive la propunerile pe care îşi va asuma răspunderea guvernul.

„în lipsa unor măsuri fiscal bugetare atât pentru gestionarea eficientă a veniturilor bugetare cât și pentru eficiența utilizării fondurilor alocate finanțării cheltuielilor publice, nivelul prognozat al deficitului bugetar este de aproximativ 6,84% din PIB”.

Problema este că măsurile de reducere a cheltuielilor bugetara au ca termen de aplicare 31 decembrie 2023! Deci este exclus să aibă efect anul acesta.

ART VII

„Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, Regulamentele de Organizare și Funcționare se aprobă, în condițiile legii până la data de 31decembrie 2023”.

Multe alte articole din secţiunea „Reducerea cheltuielilor bugetare” au acelaşi termen, firesc de altfel, date fiind chestiunile birocratice multiple ce trebuiesc rezolvate.

Procedura de asumare a răspunderii este mai rapidă decât dezbaterea parlamentară

Implică, totuşi, paşi importanţi. Să zicem că PNL şi PSD au căzut de acord asupra conţinutului legii pe care guvernul îşi va asuma răspunderea. Există personaje influente în PNL care se opun, şi vor încerca să poarte discuţii la nivelul conducerii PNL, a parlamentarilor, discuţii care vor întârzia adoptarea legii.

Pe site-ul Camerei Deputaţilor este explicat contextul în care se poate apela la asumarea răspunderii pe o lege:

„Totodată, asemenea proiect de lege nu-şi poate propune să modifice, să completeze sau să abroge un număr mai mare sau mai mic de acte normative. Un astfel de proiect de lege are rolul de a aduce în câmpul legislativ o nouă reglementare juridică, fară de care lucrurile ar lua o turnură cu consecinţe de neimaginat. Ca atare, urgenţa legislativă nu poate fi determinată de starea legislaţiei existente, de modificarea în abrogarea acesteia, ci de inexistenţa unor reglementări juridice într-un anumit domeniu al activităţii umane”.

Este evident că nu acesta este scopul asumării răspunderii guvernului, ci exact invers, adică modificarea legislaţiei existente!

Timpul necesar depunerii moţiunii de cenzură, aşteptarea de 3 zile până s-ar putea depune o moţiune de cenzură, promulgarea, publicarea în MOf, timpul care trebuie aşteptat de la publicare, etc., toate aceste acţiuni ne duc după 1 octombrie cu intrarea în vigoare a legii Ciolacu. Cu legislaţia secundară necesară, ne ducem spre 1 noiembrie categoric. Şi este vorba de reforma fiscală, cea a reducerii cheltuielilor bugetare are termen, cum spuneam, 31 decembrie.

Mărirea impozitelor şi taxelor va duce la discuţii aprinse, chiar greve şi, oricum, agenţii economici mai mari sau mai mici vor încerca să evite sau să amâne aplicarea legii, prin diferite subterfugii.

Legea obţinută prin asumarea răspunderii, are posibilitatea de a fi atacată, ulterior promulgării, la CCR. Nu e clar dacă opoziţia parlamentară va apela la această procedură.

Ori să speri că în două luni, noiembrie şi decembrie, vei face o reducere a deficitului de la 6,8% din PIB la 5,5%, cât să zicem s-ar conveni cu CE, este practic imposibil.

Asemenea intervenţii în zona fiscal-bugetara nu se iau în 2-3 luni. Ci cu mult timp înainte!

Care va fi reacţia CE

Se poate presupune că date fiind alegerile din 2024 UE nu va sancţiona România în 2023 sau 2024, pentru a nu da apă la moară partidelor extremiste, de tipul AUR la noi în ţară.

Într-adevăr, şeful AUR, George Simion, a declarat:

„Comisia Europeană este condusă de minți bolnave. Ei ne-au adus inflație, sărăcie, o pandemie inventată și pregătesc tot felul de nebunii, în timp ce noi, în România, avem nevoie de spitale, de drumuri, în timp ce jumate din Românie este îngropată în sărăcie. De la Comisia Europeană se vorbește despre identitate de gen, despre schimbări climatice, despre cum să inventeze noi pandemii și noi restricții care să ne afecteze drepturile și libertățile fundamentale”.

Ţinând cont şi de scorul în sondaje al AUR, în jur de 20% la egalitate cu PNL, este clar că există pericolul ca eventuale sancţiuni din partea UE ar putea creşte masa de votanţi a acestui partid.

Totuşi, este puţin probabil să mai primim bani din PNRR şi din exerciţiul financiar în curs, cu un deficit bugetar enorm, care ar putea înghiţi fondurile primite.

Există un program agreat cu UE, ca în  2024 România să închidă cu un deficit de 3%. Este clar că dacă în 2023 vom sări cu deficitul la  peste 6%, în 2024 este exclus să ajungem la 3%, adică la jumătate.

Cel mai probabil cu fondurile CE aprobate pentru România ne vom opri la tranşa a doua din PNRR, până când nu vom rezolva problema deficitului bugetar.

Ce perspective financiare are România, fără banii europeni?

Ministrul PNL de Finanțe, Marcel Boloș, a avertizat recent, pentru Libertatea, că există riscul că România să intre în incapacitate de plată, dacă aplică simultan legea salarizării unitare, legea pensiilor și reducerea deficitului bugetar. Premierul Ciolacu s-a supărat, şi a declarat: „Cred că a fost un comentariu nefericit. Domnul Boloș e unul dintre oamenii care gândesc mai mult decât se exprimă”.

Şi totuşi, şi din alte comentarii ale unor economişti nepolitici rezultă că România ar putea apela la FMI, pentru o sumă mare de bani, la dobânda jumătate din preţul pieţei.

Problema este că şi FMI pune condiţii, „groaznice” dacă e să-i dăm crezare lui Florin Cîțu. Şi avem şi noi experienţa din 2010, când Băsescu-Boc au fost obligaţi să taie cu 25% salariile bugetarilor, pentru a primi bani de la FMI.

Aşa că, domnule Ciolacu, declaraţia ministrului de Finanţe este spusă după o gândire matură. Nu prea are obiceiul Marcel Boloș să vorbească fără să gândească.

În concluzie

Este puţin probabil ca măsurile gândite de Ciolacu să aibă efect asupra deficitului bugetar de anul acesta, care se va ridica la peste 6,5%. Iar dacă se vor face aceleaşi şmecherii, cu arierate şi amânarea de plăţi de TVA sau concedii medicale, ca în anii trecuţi, în 2024 tot vor trebui plătite, şi nu vom putea coborî la un deficit de 3% din PIB.

România este deja în procedură de deficit excesiv, şi riscă să primească şi o amendă de 0,5% din PIB, în plus faţă de blocarea fondurilor europene.

Am impresia că premierul Ciolacu şi Coaliţia de guvernare se îmbată cu apă rece!