Măsurile fiscale anunţate vor duce la o reducere a deficitului cu 2,5 miliarde lei. Din cele 30 miliarde lei deficit total in 2023

Avem un prim pachet de măsuri anunţate ieri de guvern. Marcel Boloș, ministrul Finanţelor, a precizat că vor avea drept consecinţă reducerea deficitului bugetar cu 2,5 miliarde lei. Ministrul a refuzat să spună dacă aceste reduceri vor duce și la eventuale concedieri de bugetari, dar a spus că vor fi desființate 204.000 posturi oricum neocupate din administrația de stat.

Ionuţ Dumitru, fost şef al Consiliului Fiscal şi actual economist şef al unei bănci importante, spune că într-un scenariu de nemodificare a politicilor fiscal-bugetare, scenariul de bază pentru 2023 pare mai degrabă să ne ducem spre un deficit bugetar de 6,5-7% din PIB, adică  110 miliarde de lei dacă considerăm 6,9% deficit, cum spun şi alţi economişti. Cum nivelul  maxim acceptat de CE pentru a nu pierde banii din PNRR este 5% din PIB (din 1600 miliarde lei), adică 80 de miliarde lei, rezultă că guvernul trebuie să reducă 30 de milarde de lei din cheltuielile statului. Nu 2,5 miliarde, sau 6 sau 12 miliarde, cât se anunţase iniţial.

Măsurile prezentate ieri de guvern

Măsurile anunţate de guvern par a fi în regulă, mai multă echitate şi eliminarea exceselor în numărul funcţiilor de conducere, a sporurilor şi în salarizarea bugetarilor. Dar duc la o reducere a deficitului de doar 2,5 miliarde lei, din cele 30 miliarde  pe care trebuie să le reducă.

Tot Marcel Boloș precizează:

„Concluzia discuţiilor a fost că deficitul bugetar reprezintă o amenințare serioasă pentru viitorul nostru și este momentul să acționăm ferm și să aducem echilibrul bugetar pe linia corectă. Tocmai de aceea pachetul de măsuri trebuie să ne aducă încă din 2023 o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei".

Nu văd comentarii la nivelul guvernului care este economia la buget necesară pentru a nu pierde banii europeni.

Mai spune Marcel Boloș:

"suntem avertizați (de Bruxelles) că riscăm să pierdem toți banii europeni ce ne sunt alocați" și, în acest sens, România trebuie să facă un pas vital - să reducă din cheltuielile publice și să utilizeze mai eficient banul public”.  Aşadar nu este vorba doar de cele 28 de miliarde euro din PNRR, ci de cele 80 de miliarde de euro, care includ şi banii planificaţi de UE pentru România, în exerciţiul financiar 2021-2027.

„Ne concentrăm pe diminuarea numărului de secretari de stat şi altor funcţii de demnitate publică, a numărului de posturi vacante în sectorul public, pe reducerea numărului șefilor din instituții, precum și pe stabilirea unui plafon pentru acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană", a mai subliniat Boloș.

Foarte bine, dar aceste reduceri de cheltuieli reprezintă, ca valoare,  o picătură în oceanul bugetar.

Nu ştiu cum de s-au grăbit să anunţe măsurile prezentate ieri, când Boloș spune că:

 „nu există, pentru moment, nici simulări finale, nici decizii finale, convenite în Coaliția de guvernare”.

Ce facem atunci, vindem iluzii ca la piaţă? Sau premierul Ciolacu a vrut să se facă că lucrează?

Stadiul cheltuirii banilor de la CE

Ne explică Corina Creţu, fost comisar european, într-un interviu pentru Prima News, la începutul lui iulie.

„Ceea ce este trist este că avem în faţă 80 de miliarde şi s-au cheltuit 210 milioane. 2021-2027 nu s-a deschis, nu mai vorbeşte nimeni de el. Suntem în 2023. Nu spune nimeni că e zero 2021-2027. Nu s-au demarat. Eu am înţeles de la Comisie că sunt nişte suspiciuni legate de Autorităţile de Management şi că de aceea nu au început plăţile. Conflicte de interese... nu ştiu, trebuie clarificate acest lucruri şi cred că Guvernul trebuie să clarifice”

Corina Creţu explică „Adică 210 milioane sunt ceva consultanţă şi casele de marcaj electronice din cele 6,35 (de miliarde de euro – n.r.) care sunt în valută la Banca Naţională”.

Adică, nici din banii ajunşi deja în ţară, 6,35 miliarde euro, nu s-au cheltuie decât 210 milioane euro, pentru ca beneficiarii nu pot îndeplini condiţiile cerute de UE pentru cheltuirea lor.

Mai spune Corina Creţu:

„Comisia Europeană se uită la România mult mai multă îngăduinţă  decât în anii trecuţi. Au nevoie de România. În rapoarte, de pildă, noi stăm foarte bine, dar în cheltuirea banilor va fi problema noastră. Dar acei funcţionari care analizează PNRR nu vor ceda cu pensiile speciale în tranşa a treia şi în reducerea cheltuielilor publice”.

Iar în ţară, tocmai ce CCR a respins legea pensiilor speciale ca fiind neconstituţională.

„Apropo de această corupţie sistemică, îmi pare rău să spun, eu nu am date, dar suspectez, de pildă că nu s-a stabilit nici acuma cine va face spitalele”.

Sunt părerile unui fost comisar european care ştie cum merg treburile la CE, care sunt criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a primi banii din PNRR sau din exerciţiul financiar curent.

În astfel de condiţii guvernul nu are nicio şansă să aducă bani europeni în România, dacă nu ia taurul de coarne, să reducă masiv cheltuielile bugetare şi numărul personalului angajat la stat.

Iar fără bani europeni, România stagnează în mai toate sectoarele de activitate, după ce s-au promis tot felul de creşteri în infrastructură şi modernizări în educaţie şi sănătate.

Costurile la alegerile din 2024 vor fi şi mai mari decât pierderile de imagine de acum, dacă guvernul ar avea curaj să ia taurul de coarne.