Lipsa de reformă a SRI și fenomenul Georgescu
0Una din marile restanțe ale fostului președinte Klaus Iohannis este că nu a numit un director civil al Serviciului Român de Informații, în aproape doi ani de când SRI e condus de un director interimar.
Serviciul Român de Informații a aniversat miercuri 35 de ani de la înființare, eveniment la care au participat și președintele interimar Ilie Bolojan și prim-ministrul Marcel Ciolacu. Participarea la eveniment nu a fost inclusă în agenda publică a președintelui și premierului, iar presa nu a avut acces, însă mai mulți jurnaliști s-au întrebat de ce nu au fost cerute mai multe date de la SRI cu privire la manipularea campaniei electorale din 2024 de către Călin Georgescu. Evident că Bolojan sau Ciolacu nu puteau să ceară astfel de informații la un eveniment aniversar. Acest lucru se va întâmpla probabil în cadrul următoarei ședințe a CSAT.
De-a lungul timpului au existat mai multe cazuri de implicare a SRI în politică și justiție, care însă nu au atras nici o consecință, deși instituția se află sub control parlamentar.
Una din marile restanțe ale fostului președinte Klaus Iohannis este că nu a numit un director civil al Serviciului Român de Informații, în aproape doi ani de când SRI e condus de un director interimar, generalul Răzvan Ionescu. Într-o conferință de presă din primăvara trecută la Bruxelles, fostul președinte declara că generalul Ionescu conduce foarte bine serviciul intern de informații și că după evaluările pe care le-a făcut, „SRI funcționează impecabil“. Iohannis a făcut aceste afirmații în contextul unor atacuri cibernetice asupra bazei de date a Camerei Deputaților.
Dintre toți directorii care au condus SRI din martie 1990, când fosta Securitate a fost legitimată sub noul nume după evenimentele tragice de la Târgu Mureș, doar actualul director interimar Răzvan Ionescu e militar. A mai asigurat interimatul instituției timp de trei luni generalul Florian Coldea în 2006, după demisia lui Radu Timofte.
Generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, pe mâna procurorilor
O serie de ofițeri și generali ai SRI au încăput pe mâna Justiției de-a lungul anilor, dar în majoritatea cazurilor au primit pedepse cu suspendare și obligația de a presta o perioadă muncă în folosul comunității. Complicitățile infractorilor din rândul principalului serviciu de informații cu unii magistrați au funcționat sub tutela „corb la corb nu-și scoate ochii“. Vorbim de cazuri izolate, iar nu de instituțiile în sine.
Doar câteva exemple: Căpitanul SRI Bogdan Popescu din cadrul Direcției Regionale de Informații Dobrogea, cercetat penal pentru trafic de influență, a scăpat anul trecut cu o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare și prestarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității.
Alți ofițeri SRI au fost anchetați pentru sustragerea de informații secrete pe care le-au furnizat unor oameni de afaceri care erau sub vizorul procurorilor, pentru achiziții de echipamente plătite integral, dar care nu s-au regăsit în dotarea instituției, pentru sustragerea unor sume de bani din fondurile operative ale SRI.
Dar cel mai răsunător caz e legat de Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, și de generalul Dumitru Dumbravă, fost șef în SRI, pe care DNA i-a pus sub acuzare anul trecut pentru trafic de influență. Potrivit acuzațiilor procurorilor DNA, Coldea și Dumbravă i-ar fi cerut unui inculpat cercetat pentru fraude cu fonduri europene 600.000 de euro pentru a-l ajuta să obțină o pedeapsă cu suspendare după ce în prima instanță fusese condamnat la patru ani de închisoare cu executare.
După punerea sub acuzare a celor doi generali care s-au aflat la conducerea SRI, fostul președinte al PNL, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, a declarat la Antena 3 că „pentru activitățile unor terțe persoane care au lucrat acolo (la SRI), sigur, nu oriunde, nu pe orice funcție, nu trebuie blamată o instituție“. Fostul prim-ministru și șef al liberalilor a adăugat că „se întâmplă chestiunea aceasta și în alte categorii socio-profesionale“.
O formulare nefericită sau o solidaritate cu haina militară? Nu poți compara infracțiunea de luare de mită a unui general SRI cu aceeași infracțiune comisă de un primar, un funcționar, un interlop. Sigur că toți cetățenii sunt egali în fața legii, dar aici e vorba de prestigiu, de încrederea românilor într-o instituție și angajații ei de care să se simtă protejați.
Supravegherea parlamentară a activității SRI și SIE sau lupul paznic la stână
Comisia Comună a Parlamentului privind Supravegherea Activității SRI dă măsura unei lipse de comunicare cu plenul legislativului. De pildă, deși rapoartele de activitate a SRI trebuie dezbătute anual de plenul parlamentului, au fost cazuri când într-o singură ședință deputații și senatorii au analizat mai multe rapoarte anuale.
Comisia e condusă de deputatul PSD Eugen Bejinariu, acuzat de procurori de abuz în serviciu în dosarul Microsoft, în perioada în care a fost secretarul general al guvernului Năstase. În 2017, DNA a solicitat pentru a treia oară avizul parlamentului pentru începerea urmăririi penale a lui Bejinariu, care se află la al cincilea mandat. De fiecare dată, parlamentarii au făcut scut în jurul lui, iar între timp faptele s-au prescris.
Lipsa de responsabilitate a parlamentarilor se vede și la alegerea membrilor Comisiei de Supraveghere a Activității Serviciului de Informații Externe (SIE), unde îi găsim pe președinta POT Anamaria Gavrilă, umbra lui Călin Georgescu, și pe Mircia Chelaru de la AUR, fost șef al Statului Major General al Armatei, care a fost condamnat definitiv în 2016 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.
Se încarcă comentariile...
