Justiţia, curentul antieuropean şi alianţa PNL-PSD
0Liberalii au demonstrat deja în scurta lor participare la guvernare că sunt incapabili să genereze conţinut politicilor promise, că statul de drept e un moft şi că dependenţa de cumetrii e o tradiţie.
În toate aceste puncte de inflexiune se întâlnesc cu social-democraţii. PNL şi PSD, cele două mari partide care au rezistat tranziţiei autohtone au în comun secrete scandaloase, afaceri transpartinice şi omerta, regula tăcerii, a protejării afacerilor făcute din bani publici, a participării comune la împărţirea prăzii.
Împreună ar putea merge mai departe pe acest drum comun, fără să aibă obiective mai înalte. Miza lor va fi capitalismul de cumetrie, cum a definit Ion Iliescu în anii 2000, beneficiile personale obţinute de colegii săi de partid, folosind pârghiile statului.
Baronii celor două partide aşteaptă cu optimism împărţirea celor 100 de miliarde de euro care vor veni de la Bruxelles prin vestitul PNRR, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României plus banii bugetului de stat. Modificarea Constituţiei, acest pretext inventat ca justificare pentru formarea marii coaliţii, îi lasă rece pe majoritatea liderilor centrali şi locali.
În spatele ideii de schimbare a legii fundamentale nu există năzuinţe politice. Preşedintele Klaus Iohannis, un adept al alianţei cu PSD, nu a vorbit niciodată despre cum ar putea fi România o democraţie mai eficientă. Marile teme constituţionale n-au mai fost dezbătute de mai bine de zece ani: reforma administrativă e blocată de şefii Consiliilor Judeţene, care nu vor să renunţe la poziţiile lor aproape feudale, ideea transformării României în republică parlamentară, în care preşedintele să fie ales de Parlament şi să aibă doar un rol decorativ, a fost respinsă de majoritatea partidelor, la fel şi renunţarea la imunitatea parlamentarilor pentru alte situaţii cu excepţia declaraţiilor politice. De Justiţie nici nu poate fi vorba într-un viitor proiect de modificare a Constituţiei făcut de PSD-PNL.
De fapt, România nu a reuşit până acum să asigure o justiţie independentă şi imparţială. Liberalii au amânat cât au putut de mult refacerea legilor juridice maltratate de PSD în perioada lui Liviu Dragnea. În aceeaşi măsură ca social-democraţii, liberalii şi preşedintele Iohannis au vrut să-i lase politicului pârghiile de acţiune asupra justiţiei. Aşa că ministrul Justiţiei continuă să aibă rolul principal în numirea şi revocarea procurorilor, iar preşedintele poate ignora în continuare avizul Consiliului Superior al Magistraturii atunci când decide cine va conduce parchetele în următorii ani. Klaus Iohannis a numit întreaga elită a parchetelor, cu sprijinul ministrului de resort. În aceste numiri criteriile fundamentale au fost loialitatea şi numărul scheletelor din dulap, norme care sunt pe gustul PSD, urmând traseul social-democraţilor în materie de (in)justiţie. Rapoartele internaţionale au arătat în ultimii doi ani că România nu vrea o justiţie independentă, documentul GRECO, Grupul Statelor împotriva Corupţiei, Raportul MCV al Comisiei Europene, dar şi decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)
din luna mai, care precizează că dispoziţiile legislative naţionale privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) nu se mai pot aplica, iar Secţia nu mai poate funcţiona.
Această Secţie Specială cum este numită în jargonul presei autohtone a fost înfiinţată în 2018 de PSD pentru a-i pune sub semnul întrebării pe magistraţii incomozi, pe cei care se ocupă de mari dosare de corupţie. Deşi PNL a criticat-o când era în opoziţie, odată ajuns la putere a tras de timp şi a sugerat că vrea să o păstreze.
Apoi, Curtea Constituţională, unde trimişii PSD sunt în majoritate, a decis în iunie 2021 că Secţia Specială de anchetare a magistraţilor este constituţională, iar desfiinţarea ei poate fi hotărâtă doar de Parlamentul României, nu şi de instanţele europene.
Klaus Iohannis pare la rândul lui împăcat cu faptul că România, după modelul Poloniei, refuză să pună în aplicare hotărârile Curţii de Justiţie a UE, deşi ar putea primi sancţiuni pecuniare immense, la fel ca Varşovia, care va trebui să plătească 1 milion de euro zilnic pentru că nu a respectat decizia CJUE.
Preşedintele nu e deranjat nici de faptul că legile justiţiei, modificate tot de social-democraţi în urmă cu doi ani au rămas aşa cum a vrut Liviu Dragnea.
Într-o eventuală coaliţie de guvernare PNL-PSD, statul de drept va fi sacrificat pe altarul pragmatismului şi al intereselor personale. Nici liberalii, nici social-democraţii nu vor o Justiţie puternică şi nici nu mai vor ca Europa să se amestece în treburile lor. Şi unii şi ceilalţi vor să doarmă liniştiţi, fără grija procurorilor harnici şi a judecătorilor puternici.
De acest aranjament vor fi mulţumiţi clienţii liberalilor şi ai social-democraţilor, vor fi, poate, satisfăcuţi votanţii PSD pentru măririle de salarii şi pensii, dacă acestea vor avea loc, dar electoratul liberal, care aştepta reforme majore din partea PNL, va fi probabil dezamăgit de marea coaliţie care va ignora statul de drept.
Sabina Fati - Deutsche Welle