Jumătatea la fel de bună
0Până nu foarte demult, se spunea despre femei că reprezintă „sexul slab” dar și „sexul frumos”. Cu prima etichetă se luptă de mai bine de un secol mișcările feministe din toată lumea, iar cea de-a doua e pe cale să devină caducă grație bărbaților care iau, în număr din ce în ce mai mare saloanele de înfrumusețare.
Dacă ne uităm în urmă, nu mai departe de 2-3 generații, rolul femeii în societate era stabilit în urma unor tradiții sociale, economice, politice, dar mai ales culturale:
- Femeia se ocupă de gospodărie și de îngrijirea întregii familii, punând nevoile celorlalți mai presus de aspirațiile ei profesionale sau personale.
- Femeia este dependentă din punct de vedere economic de soț, și nu este menită să-și asume roluri profesionale importante. Salariul ei este considerat venit secundar în gospodărie.
- Femeia este blândă, supusă, neconflictuală și trebuie să aibă în permanență grijă de aspectul său fizic, pentru a atrage și menține atenția bărbaților.
Maternitatea este rolul suprem al unei femei, existând o puternică presiune socială în acest sens. Femeile fără copii sunt judecate, marginalizate, considerate neîmplinite.
Evident, în ultimii 35 de ani aceste lucruri au evoluat destul de mult. Dar aceste stereotipuri există, chiar dacă nu mai produc aceleași efecte. Ca să dispară de la sine ar fi nevoie de o perioadă cel puțin la fel de mare ca și cea care a fost necesară pentru consolidarea lor, sute sau chiar mii de ani, de aceea avem nevoie de politici publice care să determine acest lucru. Desigur, femeile vor da naștere în continuare la copii, vor face sarmale „ca la mama acasă”, vor spăla și călca rufe, vor merge la coafor și la manichiură, dar toate acestea vor fi alegerile lor.
Din fericire pentru noi, drepturile femeilor reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană care a prezentat la începutul lunii martie a acestui an o foaie de parcurs ambițioasă pentru consolidarea drepturilor femeilor, reafirmând angajamentul Uniunii Europene față de egalitatea de gen. Această inițiativă subliniază importanța promovării drepturilor femeilor în toate domeniile, de la combaterea violenței bazate pe gen până la creșterea participării femeilor în politică și pe piața muncii.
Concomitent, Raportul privind egalitatea de gen pentru anul 2025 evidențiază progresele realizate în implementarea Strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025. Deși s-au înregistrat avansuri semnificative, precum adoptarea primei directive privind combaterea violenței împotriva femeilor, angajamentele asumate în cadrul Declarației de la Beijing nu au fost încă îndeplinite în totalitate. Potrivit Indicelui egalității de gen pe 2024 al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), UE a atins 71 de puncte din 100, reflectând necesitatea unor eforturi continue pentru atingerea egalității depline.
Cu toate acestea, statele membre ale UE se confruntă cu provocări semnificative în echilibrarea tradițiilor locale cu necesitatea de emancipare și siguranță a femeilor. De exemplu, România ocupă ultimul loc în UE în ceea ce privește egalitatea de gen, cu un indice de 57,5, conform raportului EIGE pentru 2024. Proporția femeilor în parlamentul românesc este de doar 19%, iar în lipsa unor cote de gen pentru alegerile parlamentare, reprezentarea femeilor în politică bate pasul pe loc.
În plus, diferența de remunerare între femei și bărbați rămâne o problemă persistentă în UE. Femeile câștigă, în medie, cu 13% mai puțin decât bărbații, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a asigura atât egalitatea salarială, cât și accesul echitabil la pozițiile de conducere.
Un alt obiectiv prioritar stabilit prin intermediul acestei Foi de Parcurs este asigurarea celor mai înalte standarde de sănătate, prin facilitarea accesului femeilor la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și promovarea cercetării medicale care ia în considerare dimensiunea de gen. DIn păcate însă, dreptul la avort nu este menționat explicit, deși ambele comisare responsabile, Mânzatu și Lahbib, au făcut demersuri susținute în acest sens, ceea ce ne arată că mare parte din responsabilitate este lăsată pe seama statelor membre, unde însă curentele puternic conservatoare sunt chiar mai puternice decât la nivelul Comisiei Europene.
Pentru a aborda aceste provocări, este esențial ca statele membre să implementeze politici care să reconcilieze tradițiile locale cu drepturile fundamentale ale femeilor. Acest lucru implică adoptarea de măsuri de edificare a unor mecanisme instituționale care să asigure respectarea drepturilor femeilor, în special prin asigurarea unor infrastructuri instituționale specializate pentru egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen, precum și prin acordarea de finanțare durabilă pentru politicile privind egalitatea de gen și organizațiile care promovează drepturile femeilor.
De asemenea este necesară sprijinirea inițiativelor de sensibilizare și educație menite să schimbe percepțiile culturale și stereotipurile de gen.
Se încarcă comentariile...
