Judecătorii Curții Constituționale de la noi ar trebui să urmeze exemplul american și să adopte un asemenea Cod Deontologic?

Asistăm la un moment istoric care, extrem de important pentru SUA, poate că ar trebui să inspire și pe legiuitorii din România, oricât de dificil și incomod, din atât de multe puncte de vedere, ar fi procesul de luare a unei decizii în privința Curții Constituționale.

Despre ce e vorba la americani și, cine știe minunea, ar putea fi vorba și la noi dacă cineva, vreodată, ar fi în stare să propună o schimbare fundamentală și de bun-simț în viața uneia dintre instituțiile fundamentale ale țării?

Cei nouă judecători ai Curții Supreme a Statelor Unite (foto), acum sub o presiune continuă și în creștere în urma unor revelații care au provocat un scandal enorm privind comportamentul unora intre membri săi cei mai conservatori, au decis ieri adoptarea unui cod de conduită. Este adevărat că, absolut surprinzător, textul de nouă pagini, aveți un link către situl web oficial al Curții, nu prevede niciun fel de mecanisme de sancționare sau de aplicare a principiilor enunțate dar, oricum, este prima oară când demarează un asemenea proces care, în viitor, poate, va contribui la responsabilizarea judecătorilor și va marca începutul unei forme oarecare de control asupra activității acestora. Important? Desigur, fiindcă  judecătorii respectivi sunt numiți pe viață la propunerea Președintelui în exercițiu, singurii magistrați federali care, până în acest moment, nu sunt supuși rigorilor unui cod de conduită explicit și obligatoriu. Sunt șase judecători conservatori și trei democrați care, toți semnatari ai textului care devine astfel un angajament formal, spun că, „în cea mai mare parte, aceste reguli și principii nu sunt noi”:

„Cu toate acestea, absența unui cod a dus, în acești ultimi ani, în opinia judecătorilor acestei Curți, la părerea greșită că, spre deosebire de ceilalți magistrați din țară, Judecătorii Curții se consideră deasupra oricăror reguli de etică...Pentru a risipi această neînțelegere, publicăm acest Cod care, în cea mai mare parte, reprezintă codificarea principiilor pe c are le considerăm de mult timp drept regula noastră de conduită” spun cei nouă membri ai Curții Supreme într-un text semnat de toți, cu valoare, spun cei mai optimiști, de lege morală care va fi trecută mai apoi și adoptată.

Puteți consulta Codul și realizați care sunt implicațiile dacă, așa cum se promite, principiile enunțate vor fi și aplicate. Printre acestea, de o importanță vitală pare să fie acela care obligă ca un judecător să se recuzeze dacă „are o prejudecată personală privind una dintre părți” sau dacă se încalcă regula care prevede că judecătorii nu trebuie să ia cuvântul la un eveniment organizat de către o asociație sau un partid politic sau de un „grup care are un interes financiar substanțial într-un caz prezentat Curții”. Plus, acum cel mai dureros dintre toate în cazul problemelor din SUA legate de magistrații Curții Supreme, obligația ca judecătorii să dezvăluie în declarațiile lor financiar natura și valoarea cadourilor sau oricăror avantaje de care au beneficiat.

Despre ce scandaluri într-atât de important este vorba?

Clarence Thomas, judecătorul Curții considerat a avea opiniile cele mai conservatoare, a intrat în atenția opiniei publice după ce ProPublica a prezentat acuzații că a fi acceptat, fără a le declara, cadouri foarte costisitoare (printre care zboruri cu avioane private sau croaziere pe un yacht ) din partea miliardarului republican Harlan Cow. Nu este singur în jurul căruia s-au adunat norii negri. Colegul său conservator Neil Gorsuch, imediat după confirmarea sa la Curtea Supremă, a vândut în 2017 o mare proprietate în Colorado directorului cabinetului de avocați Greenberg Traub care pledează în mod regulat cazuri la Curtea Supremă.

Nici reprezentanții democraților nu scapă de acuzații la fel de serioase: presa conservatoare, mai ales Daily Wire o acuză pe judecătoarea Sonia Sotomayor (numită în funcție de Obama) că nu s-a recuzat în judecarea mai multor cazuri de încălcarea drepturilor de autor implicând Editura Penguin Random House, primind avansuri de un milion de dolari (declarați oficial) din partea editurii respective care i-a publicat cinci cărți, printre care și biografia sa My Beloved World.

Avem o problemă comună cu americanii? Cred că. Mă refer la încrederea din ce în ce mai redusă în sistemul de justiție la modul general ș la acuzațiile nesfârșite de părtinire politică în cazul deciziilor Curții Constituționale transformată, cel puțin în ultima perioadă. în instituție de ultim recurs pentru orice tip de decizie votată de Parlament...Priviți la cele mai recente sondaje GALLUP privind scăderea dramatică a încrederii americanilor în propriul sistem de justiție tocmai pentru a vedea că problema nu este una localizată doar geografic, ci este comună în spațiul euro-atlantic:

Este oare o problemă de sistem cu care se confruntă sistemele democratice? Greu de calculat care vor fi, pe lungime, efectele demolatoare ale instalării unei neîncrederi cronice a cetățenilor în mecanismele statului și care vor fi consecințele electorale ale unei asemenea stări de fapt.  Texte ca cel al codului de deontologie pentru instanța supremă a justiției americane arată, foarte posibil, că este nevoie de schimbări pentru ca întreg sistemul să devină credibil pentru cetățenii care beneficiază (sau ar trebui) de serviciile sale.

Dacă nu? Atunci GHINION, cum spunea al nostru Președinte.