INTERVIU Loialişti faţă de Patria Limbii Române

Doru Dinu Glăvan, liderul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România intenţionează să organizeze vizite de documentare şi sprijin, la confraţii de peste hotare, prima fiind posibilă în Republica Moldova.

În ultima săptămână a lunii august, la Mangalia, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism, a reuşit aducerea, la un brainstorming inedit, a peste 80 de jurnalişti, de limbă română, din Australia, Europa şi SUA. Un eveniment despre care am purtat un dialog, la finalul acestei întâlniri de suflet, cu Doru Dinu Glăvan, liderul U.Z.P.R., "argintul viu" al simpozionului. Cu nu puţine surprize.

Înainte de toate imaginaţi-vă vorbitori de limbă română, cu un grai marcat de accente tipice limbilor oficiale din statele unde locuiesc acum, precum Germania, Italia, Spania, spaţiul ex-iugoslav, Republica Moldova.

Conaţionali de vârste diferite, cerebrali sau cu sângele latin fierbând în discursuri pe măsura unui dor de o Românie prosperă, democrată, care să ofere viitoare motivaţii, pentru revenirea acasă, a celor ce optează în favoarea reintegrării în societatea românească de azi. Cu luminile şi umbrele sale.

Dacă a existat un punct comun, al tuturor celor ce au lăsat alte priorităţi, în favoarea acestei prospectări a unui viitor altfel abordabil, printr-o reunire a forţelor spirituale, ce pun, înainte de toate, România, atunci acest reper s-a numit tenacitate.

Despre tenacitatea românilor care activează, peste hotare, la posturi de televiziune, de radio, sau realizând publicaţii tipărite şi online, a acceptat să ofere un plus de detalii cel ce conduce, de câteva luni, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România.

- Domnule Doru Dinu Glăvan, de ce aţi organizat simpozionul de la Mangalia?

- La Hotelul Paradiso, din Mangalia, am invitat peste 80 de loialişti faţă de Patria Limbii Române. Sunt români care visează, cu ochii deschişi, la mai binele conaţionalilor, de pretutindeni. Oameni ataşaţi la valorile fundamentale ale naţiunii noastre. Probe evidente, în acest sens, fiind nu doar editorialele, articolele, interviurile, opiniile exprimate în presa scrisă şi online, ci şi reuşitele lor evoluţii în studiouri de radio şi în faţa camerelor de televiziune, la posturi apărute în ultima vreme, cu audienţe de sute de mii de telespectatori.Cunosc faptul că presa Diasporei are foarte mulţi loialişti faţă de Patria Limbii Române, cu care am fi dorit să fim împreună, la acest simpozion. Vom crea şi alte evenimente, pentru a fi, în viitor, alături de cât mai mulţi apărători ai spiritului românesc.

- Ce i-a determinat să fie tentaţi de a nu rata acest eveniment?

- Este vorba de cea de-a XIII-a ediţie a acestei manifestări, una salutată, chiar la deschidere, de Sorin Stanciu, iniţiatorul ei, Dumitru Dan Enache, secretar de stat la Ministerul Economiei, Virgil Stancu, consilierul ministrului turismului şi Iuliana Gorea Costin, din partea Înaltului Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova. Toţi şi-au exprimat dorinţa de cooperare, cu jurnaliştii de expresie românească de pretutindeni, pe chestiuni punctuale, specifice domeniilor unde activează.

- Din start aţi dat un semnal public că preţuiţi echipa...

- Presa este rodul unor eforturi complementare. Iată de ce am dorit să fiu însoţit de o delegaţie a U.Z.P.R., una compusă din colegii Neagu Udroiu, Benone Neagoe, Veronica Ioniţă, Alexandra Cepraga, Miron Manega şi dumneavoastră. Este un nucleu dinamic, cu care am speranţa că voi mai concretiza şi alte proiecte. Temerare. Durabile. Precum acela privind reapariţia revistei lunare a jurnaliştilor profesionişti. Sau organizarea unor vizite, de documentare şi sprijin, în statele de unde au venit invitaţii noştri. Şi prima avută în vedere este posibil să fie în toamna asta, în Republica Moldova. De altfel, chiar din prima zi a simpozionului, o serie de vorbitori, precum Boja Stankovici - Serbia, Ionela van Rees Zota – Germania, Eugen Terteleac- Italia, Augustin Luchian- Australia, Alexandru Petrescu, Albert Craiciu- Spania, Iurie Levcic – Ucraina s-au dovedit receptivi faţă de intenţia noastră de a derula şi parteneriate şi proiecte europene şi guvernamentale, menite să pună în valoare potenţialul cultural, turistic şi de afaceri românesc, în publicaţiile de limba română apărute în întreaga lume.

- Simpozionul a avut un generic semnificativ: „Hai acasă – Limba română, patria mea”. Dar şi-a atins obiectivele?

- Reuniunea a deschis calea spre alte ţinte relevante. Mai ales că unul dintre invitaţi, academicianul Răzvan Theodorescu observa că “peste hotare sunt din ce în ce mai mulţi români care-şi folosesc limba maternă în tot mai multe împrejurări. Şi, ceea ce e de remarcat, se păstrează o limbă mai corectă şi mai curată decât cea vorbită astăzi în România. Aceasta şi ca o posibilă formă de apărare împotriva inevitabilei integrări în cultura ţărilor de adopţie, limba română rămânând doar în patrimoniul familial pentru cei din diasporă”. În esenţă, obiectivul de a consolida conexiunile spirituale, dintre Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi membrii săi de peste hotare a fost atins. Dar mai sunt multe de făcut. De altfel, în mesajul transmis de premierul Victor Ponta, prin intermediul consilierului său, Corneliu Vişoianu, s-a apreciat exemplul de românism, pe care îl oferă promotorii limbii române, în afara graniţelor ţării. În egală măsură furnizori de informaţii despre comunităţile româneşti, din străinătate.

- Şeful executivului a menţionat numele dumneavoastră felicitând şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti pentru promovarea creaţiei jurnalistice de calitate, pentru apărarea libertăţii presei şi a demnităţii jurnaliştilor, dar mai ales pentru legătura pe care o menţin cu presa de limbă română din Diaspora.

- Sunt standarde profesionale asumate în echipă. Cu dorinţa consolidării unei comunităţi sensibile, precum aceea a ziariştilor, confraţi care pot genera, prin creativitatea lor, stări de spirit benefice prosperităţii dezirabile, a naţiunii noastre.