În zona Mării Negre este necesară o structură militară care să descurajeze tendinţele expansioniste ale Rusiei

Instantaneu de la exerciţiul multinaţional "Sea Shield 21". Foto: navy.ro

Oficial, pe 29 martie se încheie desfăşurarea de forţe aliate sub numele de cod "Scutul Mării 21", considerat drept cel mai mare şi cel mai complex exerciţiu multinaţional al NATO organizat de Forţele Navale Române, în capricioasa Mare Neagră. Chiar dacă a fost anunţat din timp, asigurarea previzibilelor acţiuni fiind o caracteristică a Alianţei Nord-Atlantice, "Sea Shield 21" a pus în alertă navele, avioanele şi trupele ruse aflate în Crimeea.

Într-un asemenea context am solicitat opinia viceamiralului (r.) prof. dr. ing. ION ALEXANDRU PLĂVICIOSU, un interlocutor obişnuit să vadă, dincolo de aparenţe, esenţele ce scapă atenţiei neiniţiaţilor în domeniul naval. 

- Cum comentaţi faptul că peste 2.400 de militari din opt state, 18 nave de luptă şi 10 aparate de zbor, participă, în perioada 19-29 martie, la ,,Sea Shield 21”, cel mai mare şi mai complex exerciţiu multinaţional NATO organizat de Forţele Navale Române, în anul 2021, în zona Mării Negre?

- În primul rând este de evidenţiat importanţa politică a acestui exerciţiu, deosebit de complex, în ideea că NATO a redevenit activă pe plan european, după ce administraţia Trump a minimalizat rolul Aliantei şi a privilegiat, în acţiunile publice, inclusiv într-un discurs rostit de la tribuna ONU, dezvoltarea naţiunilor, ca entităţi capabile să-şi ia in propriile mâini destinele şi problemele de apărare, contribuind astfel la consolidarea ideii enunţată de unii lideri europeni privind iniţiativa de apărare strategică.

Prin planificarea acestui exerciţiu, NATO a luat în considerare, cam târziu totuşi, importanţa strategică a Mării Negre şi necesitatea realizării, în aceasta zonă, a unei structuri militare în măsură să descurajeze tendinţele expansioniste ale Federaţiei Ruse.

Prin anexarea Crimeii, in 2014, s-au reconfigurat zonele economice exclusive şi platourile continentale ale statelor riverane Mării Negre, precum şi traseele energetice, şi s-a creat un dezechilibru cu avantaj preponderent de partea Rusiei.

În urma anexării Crimeii, Federaţia Rusă a ocupat centrul geografic al Mării Negre, poziţie din care poate supraveghea orice acţiune desfăşurată in acest areal. 

Semnificativ este faptul că SUA participă la acest exerciţiu cu două nave bine dotate, crucişătorul Monterey şi distrugătorul Arleigh Burke, echipat cu sistemul de alertă timpurie, împotriva atacului cu rachete, AEGIS. 

Totodata, în idea schimbării de atitudine a Alianţei privind importanţa strategică a Marii Negre, este relevantă planificarea începând cu luna martie şi pâna în iunie a exerciţiului, cu participare masivă de forţe, DEFENDER EUROPE 21, destinat să ofere soluţii participanţilor, pentru mai buna cooperare in regiunea Balcanilor şi Mării Negre, astfel încât Alianţa să fie gata să răspundă eficient oricărei crize ce poate apărea în această zonă. 

Din punct de vedere militar acest exerciţiu complex este util pentru a pune la punct activităţi comune ale statelor membre ale Alianţei, în condiţiile în care sunt deosebiri între dotările armatelor naţionale, modul în care se instruiesc efectivele luptătoare, capabilităţile structurilor logistice de a susţine, pe perioade mai lungi, acţiunile în câmpul tactic, pentru echipamente diferite ca dotare şi performanţe.

De exemplu este dificilă asigurarea logistică a acţiunilor de luptă, concomitent, pentru avioane F-16 Fighting Falcon, Mig 21 Lancer, avioane de vânătoare Eurofighter Typhoon, elicoptere Puma 330H, aeronave de cercetare din SUA şi Turcia .

În consecinţă, unul din învăţămintele acestui gen de exerciţii trebuie să fie luarea în consideraţie, pe cât posibil, a uniformizarii tehnicii de luptă, din dotarea ţărilor membre ale NATO, precum şi a modului de acţiune în câmpul tactic.

Verificarea, adaptarea si consolidarea interoperabilităţii trebuie să asigure faptul că Alianţa are capacitatea de a reacţiona rapid şi eficient la întreg spectrul de ameninţări, de la graniţa de SUD-EST. 

- Vi se pare relevant faptul că în zona litoralului, trei detaşamente mobile de lansare rachete ale Forţelor Navale Române şi o baterie de rachete de coastă a Forţelor Navale Poloneze vor acţiona conjugat, de la Capu Midia, pentru respingerea forţelor inamice?  

- Introducerea în cadrul exerciţiului complex a unor acţiuni pentru apărarea litoralului este salutară.

Protecţia litoralului maritim şi realizarea capabilităţilor pentru respingerea desantului maritim sunt acţiuni obligatorii în cadrul activităţilor prilejuite de confruntarea navală.

Faptul că se acordă atenţie acestui aspect este relevant, ca iniţiativă, şi reprezintă un inceput pentru analizarea şi realizarea unei apărări multirol a litoralului, care să includă mijloace pasive ( baraje de mine ), vânătoare de mine, sisteme de avertizare a prezenţei scafandrilor de luptă şi a submarinelor inamice in zona litoralului, baterii de rachete sol-navă, sol-aer si artilerie de coastă, drone de supraveghere a mişcării navelor şi radare de descoperire a ţintelor sub orizont.

- Are vreo semnificaţie aparte detaliul că secvenţele terestre ale „Sea Shield 21” sunt completate de exersarea unor proceduri operaţionale, pentru protecţia căilor de comunicaţii terestre şi a portului Constanţa, la care participă un detaşament de scafandri militari specializaţi în lupta împotriva dispozitivelor explozive improvizate (EOD), împreună cu subunităţi de infanterie ale Forţelor Terestre Române?

- Abordarea procedurilor operaţionale, pentru protecţia portului Constanţa şi a căilor de comunicaţii este remarcabilă şi reprezintă un bun inceput, datorită faptului că în cadrul acţiunii de apărare a litoralului, o secvenţă aparte o reprezintă protecţia porturilor la Marea Neagră şi a obiectivelor de interes economic si social dispuse in zona litoralului: şantiere navale, centre populate, lucrări de infrastructura etc. 

Este de asemenea de menţionat necesitatea, având in vedere importanţa transportului pe apă, a protejării căilor de comunicaţii maritime, efectuării în condiţii de siguranţă a transporturilor strategice , realizarea în porturi -  Constanţa, Mangalia, Midia - a infrastructurilor de transport multimodale, care să faciliteze conexiuni sigure între transportul maritim şi cel terestru, prin accesul facil la calea ferată şi reţeaua rutieră. 

-  Domnule viceamiral (r.) prof. dr. ing. Ion Alexandru Plăviciosu, Statul Major al Forţelor Navale a planificat, în cadrul „Sea Shield 21”, evaluarea pachetului unic de forţe navale pus la dispoziţia NATO şi a UE, precum şi certificarea fregatei „Regina Maria”, pentru a face parte din pachetul de forţe de răspuns al NATO (NRF, NATO Response Force), în anul 2022. Este un obiectiv pe măsura provocărilor viitoare?

- Este îmbucurător faptul că Statul Major al Fortelor Navale şi- a asumat misiuni importante în cadrul desfăşurării şi conducerii exerciţiului complex „Sea Shield 21”, dovedind competenţa si expertiza necesare, pentru asemenea activităţi cât mai apropiate de realitatea câmpului de luptă.

Este un bun prilej de a face corecturile necesare privind interoperabilitatea armatelor statelor participante şi de a elimina eventualele disfuncţionalităţi vizând creşterea capacităţii de reacţie a NATO, in zona strategică a Mării Negre.

De asemenea este semnificativă includerea fregatei ,,Regina Maria’’, în pachetul de forţe de răspuns ale NATO, dovedind aprecierea de care se bucură marinarii militari români în cadrul structurilor integrate.

În acest context trebuie depuse eforturile necesare, pentru modernizarea fregatei şi îmbunătăţirea performanţelor tehnico-tactice, la nivelul celorlalte nave de luptă din pachet.

- De ce Rusia a trimis în misiune toate submarinele dislocate în Marea Neagră, pe măsură ce NATO derulează exerciţiul multinaţional, "Sea Shield 21”?

-Submarinele, prin caracteristicile tehnico-tactice, sunt destinate în special atacului şi distrugerii navelor de suprafaţă şi mai puţin executării misiunilor de supraveghere şi transmitere a informaţiilor, pentru care există echipamente şi tehnică mult mai adecvate.

Prezenţa submarinelor ruseşti în Marea Neagră, 6 unităţi din cele 64 aflate în dotare, este una din măsurile luate până în prezent de Federaţia Rusă,  pentru a-şi întări potenţialul militar în această zonă, dupa anexarea Crimeii.

Misiunile acestor submarine pe perioada desfăşurării exerciţiului ,,Sea Shield 21’’, ar putea fi legate mai degrabă de investigarea capabilităţilor navelor participante de descoperire, identificare şi localizare a submarinelor inamice, in condiţiile de propagare a ultrasunetelor, specifice Mării Negre.

- Cum va evolua situaţia pe plan militar, în Marea Neagră, până la finele anului 2021?

- Federaţia Rusă va continua eforturile pentru întărirea puterii sale militare în zona Mării Negre, dislocând în Crimeea, armament terestru, aeronave, noi categorii de rachete cu rază medie de acţiune, ( care pot lovi ţinte aflate pe teritoriile Germaniei, Italiei sau Elveţiei ), nave de luptă moderne şi în mod special, submarine, efectivele de militari crescand de circa 3 ori. 

Înalţi oficiali ruşi au anunţat pe 21 martie anul curent, o mare aplicaţie, în care unităţi din cadrul armatelor de arme intrunite, ale forţelor aeriene, precum şi ale Flotei din Marea Neagră şi Flotilei din Marea Caspică vor participa la exerciţii comune, pentru verificarea capacităţii de respingere a desantului maritim şi aerian, contracararea activităţilor de redislocare a trupelor americane, în state din zona Mării Negre, în proximitatea Crimeii şi a litoralului caucazian, şi vor simula distrugerea unor grupări navale ale adversarului folosind inclusiv aviaţia strategică. 

În cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai ţărilor NATO, de la Bruxelles, din 23 şi 24 martie 2021, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg a subliniat caracterul defensiv al acesteia, precum si preocuparea pentru menţinerea echilibrului militar în zona strategică a Balcanilor şi Mării Negre.

 Totodată a subliniat fermitatea cu care Alianţa va activa art. 5, din Tratatul de la Washington, în cazul in care un membru este atacat. 

Este evident că NATO este în masură - datorită potenţialului uriaş, economic, financiar, tehnologic şi uman de care dispune -, ca să contracareze tendinţele hegemonice şi expansioniste ale Federaţiei Ruse. 

În ce priveste activarea art.5 sunt de făcut unele nuanţări, în sensul că de activarea acestuia sunt privilegiate naţiunile mari. 

Pentru ţările mici sunt probabil destui cetăţeni americani influenţaţi de fostul preşedinte Donald Trump, care era de părere că nu mai trebuie să trimită tineri americani, ca să lupte şi să-şi piardă viaţa pentru apărarea unor ţări despre care nu au auzit niciodată.