Guvernarea Iohannis-Ciucă în pericol. Cât va mai rezista?

Marcel Ciolacu s-a convins că nu va fi desemnat de preşedintele Iohannis premier, la „rotativa” din mai 2023. Sigur că nu ştim ce discută cei doi, dar aşa pare situaţia în acest moment.

FOTO Mediafax/Inquam Photos

Preşedintele îi poate reproşa lui Ciolacu, posibil i-a şi reproşat, că aflat în vizită la Chişinău a făcut mai degrabă politica Rusiei, nu a României. Marcel Ciolacu, însoţit de Vasile Dîncu, a participat la Congresul extraordinar al Partidului Democrat din Moldova, partid condus din umbră de oligarhul Vladimir Plahotniuc. PSD, partid care se află în coaliţia de guvernare în România, are şi un acord politic de colaborare cu PDM-ul lui Plahotniuc.

Conform jurnalistului Marco Badea, „Plahotniuc a fost inclus în lista de sancțiuni Global Magnitsky Act. Autoritățile americane au confirmat că oligarhul Plahotniuc a capturat și corupt instituții judiciare din Republica Moldova și a folosit banii din corupție pentru a influența politicul, pentru a elimina rivalii politici și pentru a-și subordona justiția din țară”.

Ciolacu a lansat un atac la adresa PAS, partidul fondat de Maia Sandu, care se află acum la guvernare:

„Veţi vedea că cei care s-au bătut cu cărămidă în piept că sunt mari incoruptibili, marii oameni noi, salvatorii dvs. încet-încet se va dovedi că nu a fost chiar aşa”.

Marcel Ciolacu s-a întâlnit şi pozat şi cu primarul pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban. Ceban a fost un lider important în Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, dar s-a distanțat treptat de fostul președinte al Republicii Moldova.

Jurnalistul Marco Badea: „Ceban este un critic dur al actualei majorități pro-europene care controlează Președinția, guvernul și parlamentul din Republica Moldova. În ultimii ani a lansat o ofensivă diplomatică și în România, încercând să încheie parteneriate cu primarii generali sau cei de sector din București. În paralel însă, Ceban își menține relații extrem de apropiate cu Rusia”.

Marcel Ciolacu nu are şanse să devină premier

Ei bine, un mai mare afront la adresa politicii externe promovate de preşedintele Iohannis nici că se putea. Iar Marcel Ciolacu l-a luat cu el pe Vasile Dîncu, care tocmai ce demisionase din funcţia de ministru al Apărării „prin perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei.” Mai exact, ministrul Dîncu a fost „demisionat” de preşedintele Iohannis. Pentru ca nu știa ca Austria nu este in NATO, și pentru că a promovat discuții diplomatice de pace în actualul context al războiului din Ucraina.

Marcel Ciolacu a ignorat, fără explicaţii, invitaţia preşedintelui Iohannis la Cotroceni, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Colaborarea dintre Marcel Ciolacu premier cu preşedintele Iohannis este clar imposibilă. Fiecare are propriile păreri şi idei, care diferă foarte mult între ele. Ciolacu nu ar fi, în niciun caz, un premier de talia actualului premier, Nicolae Ciucă, care să execute necondiţionat tot ce dispune preşedintele. Iar preşedintele nu va accepta un altfel de premier.

Dacă nu Marcel Ciolacu ar fi propunerea PSD pentru premierul de la rotativă, cu greu ar putea fi găsit un alt membru PSD să preia funcţia de premier. Am văzut cum nu functioneaza un guvern când premierul este altcineva decât şeful partidului aflat la guvernare.

Intervine şi contextul alegerilor din 2024, în care PSD nu are niciun interes electoral să se afle la guvernare, fiind la cuţite cu şeful statului şi cu PNL, susţinător al preşedintelui. Dificultăţile generate de multiplele crize în care se află şi se va afla România nu sunt nici pe departe o invitaţie pentru PSD de a guverna având şi responsabilitatea dată de funcţia de premier.

PSD va pleca de la guvernare

Cel mai târziu în mai 2023, motivaţia fiind aceea că preşedintele Iohannis nu vrea să-l desemneze pe Ciolacu premier la rotativă. Ce se va întâmpla atunci?

Ciolacu ameninţă cu alegeri anticipate. PSD are scor bun în sondaje, încă nu şi-a deteriorat imaginea, militând săptămânal pentru pomeni electorale şi măsuri guvernamentale populiste. Doar că alegerile anticipate sunt greu, aproape imposibil de organizat în România. Au mai încercat PNL-Orban împreună cu preşedintele Iohannis şi n-au reuşit. Şi PSD iese mai câştigat dacă, aflat în opoziţie, pune zilnic tunurile pe o guvernare, eventual minoritară, Iohannis-PNL-Ciucă. Explicând alegătorilor că ei au luptat să crească pensii şi salarii bugetare, în parte au şi reuşit, în pofida opoziţiei PNL şi a miniştrilor liberali. Cum şi USR şi AUR vor acuza guvernarea minoritară de toate cele, din perspective diferite, este greu pentru PNL să facă faţă atacurilor opoziţiei, blocării iniţiativelor guvernamentale în parlament, şi să mai și conducă ţara cu un guvern minoritar.

Puterea de influenţare a preşedintelui Iohannis va fi mult diminuată, fiind în ultimul an de mandat, iarăşi un calcul care va atârna greu în socotelile PSD referitoare la viitoarele alegeri.

Rămâne varianta păguboasă ca Nicolae Ciucă să conducă un guvern minoritar până la alegerile din 2024. În condiţii de crize multiple, de securitate, economică, energetică, umanitara, cu mulţi refugiaţi venind din Ucraina. Cu Republica Moldova şi ea în criză energetică, România simţindu-se obligată să îi ajute pe fraţii noștri de peste Prut. În condiţiile în care un parlament ostil, dominat de opoziţie, va sabota şi bloca toate iniţiativele guvernului, sperând să facă din PNL ciuca bătăilor la alegerile din 2024. Şi probabil va reuşi, PNL va deveni irelevant în viitoarea legislatură.

În aceste condiţii şi candidatura lui Nicolae Ciucă la preşedinţia României devine ridicolă. Mare minune dacă ar prinde turul al doilea.

Taxa „pe soare” este doar ultimul exemplu din care se vede că guvernarea PSD-PNL scârţâie din toate încheieturile. PNL a acceptat, premierul Ciucă a semnat ca „primarele”, blocând iniţiativele cetăţenilor de a-şi monta panouri solare. Ca şi cum birocraţia imensă până la a ajunge la statutul de „prosumator” nu era o sperietoare suficientă. 

Bănuiesc că aceleaşi socoteli şi le fac şi preşedintele Iohannis şi PNL. Ce soluţii vor găsi?

Bugetul de Stat pe 2023 întârzie, ca de obicei, nepermis de mult. De legile Educaţiei, proiectul de „suflet” al preşedintelui Iohannis nu se mai aude nimic. UDMR este în conflict cu partenerii de la guvernare, după declaraţii scandaloase ale liderilor săi, şi după absenţa oricărei referiri la Ziua Naţională a României.

Cu războiul din Ucraina la graniţele sale, cu crizele de energie şi din economie pe care trebuie să le rezolve, cu certurile interne dintre partidele aflate la guvernare, România are perspective sumbre pentru anul 2023.