Forumul Românilor de pretutindeni

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Forumul romanilor de pretutindeni

În aceste zile se desfăşoară în Bucureşti Forumul RDP. Sunt invitaţi 130 de reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din lume, ai cultelor religioase şi jurnalişti. Din Australia, America, Japonia, Israel, Liban, Europa, români care nu şi-au uitat ţara sunt peste tot.

Deschiderea lucrărilor a fost confiscată de politicieni. Nu merită să încep cu ei.

De educaţia în limba română pentru copiii născuţi în Diaspora se ocupă şi cultele religioase. O surpriză foarte plăcută, astăzi au vorbit un rabin din Ierusalim, un preot ortodox şi un pastor penticostal.

Pe aceeaşi lungime de undă. Bisericile lor participă activ, prin acţiuni educative, la păstrarea limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în străinătate. Impresionantă armonia argumentelor şi tenacitatea eforturilor pe care le fac. Şi respectul reciproc pe care şi-l poartă.

Sunt coerente şi cu demersurile Institutului Limbii române, care derulează astfel de cursuri în şcolile din ţări europene, predate de către profesori români. În curând vor începe şi în Franţa.

Imagine indisponibilă

Orlandooooo chiar există. A vorbit astăzi la Forumul Românilor de pretutindeni. S-a lăudat cu entuziasm. Şi-a plimbat alura de gigolo, zâmbind fanilor sau imaginari. A vorbit mai mult decât toţi românii din diaspora la un loc. A lăudat Guvernul din care face parte. Apoi iar s-a lăudat pe sine.

Şi a spus că lucrurile în ţară merg din ce în ce mai bine. Dar unii rău intenţionaţi ascund paradisul românesc, folosind fake-news. Aruncă în derizoriu realizările Guvernului şi pe ale lui Orlandooooo personal. Învrăjbesc romanii folosind „metode foarte bine puse la punct“. Dar el ne-a explicat, zâmbind larg, că totul este bine şi va fi şi mai bine. Un discurs lung şi fără substanţă. O demonstraţie de narcisism.

Pentru final, un citat identitar, curat ars poetica: „Dacă zâmbesc, înseamnă că ăsta sunt eu“.

Un slogan fără conţinut. Pe spatele unui tricou primit cadou de participanţii la Forumul românilor de pretutindeni. Orlandooooo ne-a explicat, în felul său împleticit, dar mândru, cât de isteaţă este această formulare. Nu, nu este. Este ridicol sa te baţi cu pumnii în piept. Mai ales când ai sloganul pe spate. Sună a gol ceea ce ai mai sus de tricou. Culmea patriotismului de parada şi de tarabă: tricourile sunt fabricate în Bangladesh.

Imagine indisponibilă

Înaintea sa, ministrul Sportului s-a lăudat cu Hagi şi Nadia, apoi a anunţat că România este „într-un continuu şi real“.

Au mai vorbit şi alţi politicieni, în deschidere. Iubesc toţi Diaspora şi o aşteaptă acasă. Unde ei au creat toate condiţiile. Căci, reiterează, iubesc ţara şi vibrează de dragul romanilor de „acolo“. Un paradox. Întrucât, de dragul lor, mulţi ar mai fugi odată, dar mai departe.

Apoi s-a cântat „Constantine, Constantineeee“.

După ce au plecat politicienii, s-a trecut la discuţii tehnice, care merită povestite. 

Imagine indisponibilă

Românii din comunităţile istorice sunt impresionanţi. Au reuşit să îşi păstreze identitatea în ciuda unor încercări de necrezut. Pe care, îndrăznesc să spun, nu le-am fi putut duce. Am în minte comparaţia cu bretonii, care, după persecuţii cu mult mai puţin dure ale statului francez, aproape că s-au pierdut caracterul viu al limbii.

Ce facem însă pentru aceşti bravi români? În afară să le strângem mâna şi să ne fotografiem cu ei. Mai sunt multe de făcut pentru recunoaşterea naţionalităţii române, pentru o educaţie solidă în limba română şi pentru un sprijin activ pe piaţa muncii. Din păcate, din ceea ce spun, o mare parte din banii trimişi de statul român ajung la neprietenii lor.

Imagine indisponibilă

Un veteran al războiului din Transnistria a venit cu un mesaj din partea mamei sale, care aşteaptă de 30 de ani să îi se înapoieze cetăţenia română, la care nu a renunţat niciodată. Acum, la 89 de ani, tot ceea ce doreşte este „să moară româncă“.

Patriotism de lacrimi şi stâncă am văzut şi la românii din Ucraina, şi ei prigoniţi timp de zeci de ani şi încă puţin cunoscuţi şi recunoscuţi.

Pentru final, un gând simpatic al unui român din New York, care a venit într-un costum popular superb: „România este mama, America este soţia. De mamă nu divorţezi niciodată“.

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

Principalele subiecte au fost: educaţia în limba română pentru noile generaţii de români din afara graniţelor, dezvoltarea învăţământului în limba română, finanţările nerambursabile pentru dezvoltarea de afaceri în România de către cetăţeni români din străinătate şi alte proiecte derulate de Guvernul României, prevenirea abuzurilor asupra persoanelor vulnerabile în fenomenul migraţiei, serviciile consulare, votul în străinătate, fonduri europene pentru românii de pretutindeni, fenomenul fake-news şi combaterea ştirilor false, precum şi prezentarea finanţărilor nerambursabile acordate de MRP.

Au susţinut prezentări şi au răspuns la întrebări oficiali din Ministerul Educaţiei Naţionale, Institutul Limbii Române, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Agriculturii, Ministerul Turismului, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Fondurilor Europene, MRP.

Programul a inclus o vizită la Palatul Patriarhiei din Bucureşti. Un moment emoţionant, început cu o primire călduroasă a Patriarhului, care ne-a întâmpinat cu gânduri bune şi luminoase. Apoi un tur, impecabil ghidat, al clădirii încărcate de istorie, care a fost, printre altele, sediul Parlamentului României. De asemenea o vizită la actualul Palat al parlamentului şi la Muzeul satului.

Forumul romanilor de pretutindeni

 Concluzii

- O suprapunere a competenţelor autorităţilor, foarte multe, care se ocupă de tematica românilor din Diaspora. Un interes slab pentru a schimba cadrul legislativ pentru a permite strategii coerente. Este şi un bun pretext pentru a fugi de responsabilitate.

 Un mare câştig al acestui Forum a fost aducerea cestor autorităţi în faţa beneficiarilor lor, românii de pretutindeni. Probabil că acesta va fi un rol din ce în ce mai important al MRP, de facilitator al unor astfel de legături.

 - O subreprezentare teribilă a românilor din Diaspora. Numărul de parlamentari, de consulate (şi de personal în cele existente), de centre culturale, de funcţionari dedicaţi în ministerele româneşti este demult depăşit de amploarea fenomenului migraţiei.

Sper ca rezolvarea acestei probleme să devină un punct esenţial pe agenda autorităţilor. Şi aici asociaţiile pot fi de mare folos.

- Lipsa de interes a autorităţilor pentru un dialog real. Mult festivism, mult drag de a prezenţa realizări şi cifre frumoase. Problemele, reale şi dure, semnalate de asociaţii sunt văzute că nişte critici. La care se răspunde, de multe ori, "mai informaţi-va despre ceea ce noi facem atât de bine". Rar un politician a notat o idee din sala. Reprezentanţii asociaţiilor nu sunt, încă, văzuţi că persoane resursă, deşi se oferă să ajute şi, de multe ori, fac ei treaba autorităţilor româneşti.

Li se oferă rar recunoaşterea pe care o merită. Acest Forum a fost, insă, un astfel, de prilej.

 - Forumul a fost o ocazie foarte bună pentru a ne cunoaşte şi a ne uniformiza practicile şi a ne partaja cunoştinţele. Din acest punct de vedere, o idee foarte bună. Mulţumiri. Şi o responsabilitate pentru viitor: Cu ce plecăm de aici? Cu ce ne vom îmbunătăţi activitatea? Cum vom lucra mai bine împreună?

 Aşa cum venim şi punem oglinda în faţa autorităţilor şi nu prea le place ce văd acolo, este o foarte bună ocazie să ne privim şi noi în ea.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite