Femeia în istoria României - subiect mereu actual şi fascinant, prezentat la Bruxelles pe 8 martie

În data de 8 martie 2017, la Bruxelles, europarlamentara Maria Grapini a organizat un eveniment deosebit dedicat Zilei Internaţionale a Femeii, la Casa de Cultură Belgo-Română „Arthis” din Bruxelles. Această acţiune se înscrie pe linia activităţii doamnei europarlamentar Maria Grapini de a promova anual imaginea României prin conferinţe şi expoziţii.

Acest eveniment a cuprins două secţiuni majore. Prima dintre ele s-a intitulat „Femeia şi cariera sa profesională”, iar cea de-a doua secţiune a fost reprezentată de Expoziţia „Portrete de femei. Diversitatea artei feminine”.

În cadrul primei secţiuni, au luat cuvântul nume deosebit de importante ale politicii şi diplomaţiei româneşti care ne reprezintă în relaţia cu Parlamentul European, Uniunea Europeană, Regatul Belgiei: europarlamentarul Maria Grapini, organizatoarea evenimentului, europarlamentarul Viorica Dăncilă, liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor români din Parlamentul European, adjunctul Reprezentantului Permanent al României la Uniunea Europeană, Cosmin Boiangiu, Carmen Hopârtean, directorul Casei de Cultură Belgo-Române „Arthis” din Bruxelles, care a găzduit cele două evenimente.

Vorbitorii au considerat în intervenţiile lor că rolul femeii în familie, societate, politică, artă, cultură, economie este unul deosebit de important, că încă există bariere în acceptarea femeii în societate ca egală a bărbatului, bariere care se impun înlăturate prin politici eficiente şi acţiuni concrete.

Tot în cadrul acestei secţiuni, au urmat apoi trei lansări de carte ale scriitoarelor Carmen Zamfirescu, Angela Baciu şi Ana Caia.

Scriitoarea Carmen Zamfirescu a reţinut atenţia participanţilor printr-un proiect editorial deosebit, intitulat „100 de femei pentru cultura României. Poveşti de viaţă a 100 de doamne din istoria României”.

Europarlamentarul Maria Grapini a prezentat opera scriitoarei Carmen Zamfirescu, afirmând că aceasta a scris peste 45 de cărţi, romane, lucrări ştiinţifice şi de publicistică în care femeia ocupă un rol deosebit de important.

Maria Grapini a salutat apariţia unui astfel de proiect editorial, afirmând că „promovarea femeii este un obiectiv personal prioritar, pentru că ştiu cât suntem de importante, fie acasă, fie la slujbă, fie în afacerea personală!”, aşa cum relatează banatul.ro.

Europarlamentarul Viorica Dăncilă a declarat pentru agerpres.ro: „Trebuie să recunoaştem că, chiar dacă la nivel declarativ putem spune că avem multe femei care au făcut carieră, încă mai avem mulţi paşi pe care trebuie să-i facem pentru a facilita accesul femeilor şi de a putea vorbi de cât mai multe femei care efectiv au o carieră. Eu sunt convinsă că toate ne dorim o carieră, fiecare depunem mult efort şi multă pasiune, studiem mult şi petrecem foarte mult timp în domeniul în care activăm pentru a putea avea o carieră care să răsplătească munca depusă. Sunt multe obstacole şi cred că printr-un efort comun, printr-o colaborare transpartinică, printr-o activitate foarte bună cu societatea civilă şi o susţinere a presei, putem face mulţi paşi înainte pentru a putea ajuta cât mai multe femei şi cât mai multe tinere să aibă o carieră (...) Susţin cât mai multe femei în domeniul politic. (...) Trebuie să avem exemplul celor care au reuşit, să vedem unde au întâmpinat greutăţi, să învăţăm din greşeli, să încercăm să le eliminăm şi să facem, doamnelor, un pas înainte”.

Cosmin Boiangiu, adjunct al Reprezentantului Permanent al României la Uniunea Europeană, a declarat pentru agerpres.ro: „Sunt recunoscător că pot să mă aflu în mijlocul unor doamne puternice, de valoare. Sunt un feminist convins şi un feminist activ. Este încă foarte mult de făcut, atât în România, în Uniunea Europeană, cât şi în lume. Am foarte mândru să constat că România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte ecartul dintre salariile bărbaţilor şi cele ale femeilor la nivelul funcţiilor de conducere. Nu stăm rău nici la media pentru plata egală în muncă, este foarte bine, este un lucru pe care trebuie să-l consolidăm. În acelaşi timp, sunt şi lucruri la care trebuie să facem mult mai mult, le ştim cu toţii, este vorba de violenţa în familie, violenţa domestică, unde sunt încă multe probleme, accesul liber la educaţie”.

Scriitoarea Carmen Zamfirescu a prezentat personalitatea uneia dintre cele 100 de femei a căror biografie a fost analizată în cadrul proiectului: regina cântecului popular românesc, Maria Tănase, care a încântat lumea întreagă la Paris, New York, Ankara cu frumuseţea nepreţuită a cântecelor populare, care a cântat într-o franceză impecabilă nestemate folclorice româneşti, francezii fiind de-a dreptul vrăjiţi de mesajul folclorului românesc.

Proiectul şi-a propus să urmărească, în succesiune cronologică, biografiile a o sută de femei din istoria României. Din analiza acestora, au rezultat următoarele elemente care au fost considerate drept elemente fundamentale oricărei cercetări ştiinţifice:

• femeia în societate
• originea şi ascensiunea ideii de feminism în România
• proiecţia culturală a feminismului
• femeia şi viaţa cultural-ştiinţifică
• femeia şi artele
• femeia şi performanţa culturală, politică, economică
• femeia şi cultul personalităţii
• totalitarismul şi patrimoniul

Istoria românilor, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi conţine numeroase evenimente, fapte, întâmplări care pot fi analizate dintr-o perspectivă complexă. Toate acestea poartă amprenta personalităţilor masculine şi feminine care s-a implicat de-a lungul trecerii timpului.

În calitate de istoric şi publicist am considerat şi am susţinut că femeia în istorie reprezintă o temă dominantă, încă de la începuturile istoriografiei. Femeia a ocupat diferite poziţii, de la mamă, soţie, prinţesă, preoteasă, regină, împărăteasă, domnitoare, artistă, scriitoare, poetă, intelectuală, muncitoare, agricultoare.

La început, existau ocupaţii care deveniseră un apanaj al bărbaţilor, însă, treptat femeile au ajuns să se implice în exercitarea lor, ba chiar să exceleze. Din acest punct de vedere, nici istoria românilor nu face excepţie. Izvoarele istorice atestă prezenţa femeilor, din cele mai vechi timpuri, până în zilele noastre.

În societatea antică românească, femeia îndeplinea rolul de mamă, de regină, de preoteasă, soţie. Exemplele alese, regina Zia, soţie a regelui costoboc Pieporus şi preoteasa Romula, mama împăratului roman Galerius, arată faptul că aceste femei deţineau o poziţie importantă, care a permis reţinerea memoriei lor de către izvoarele istorice.

Avansând în istorie, în epoca medievală românească, aceasta fiind, prin excelenţă o epocă a apariţiei statului, consolidării acestuia şi declanşării ideii de apartenenţă a statelor medievale la aceeaşi identitate naţională, observăm cum soţiile domnitorilor, indiferent de originea lor, românească, italiană, bizantină, sârbă se identifică în primul rând cu sfera puterii decizionale. Ele îşi înlocuiesc soţii, aflaţi în călătorii diplomatice, ori în exil, asigură regenţa copiilor minori, în momentul încetării din viaţă a soţilor lor.

Am subliniat, în cadrul evenimentului organizat la Bruxelles că soţiile domnitorilor români se remarcă printr-o excepţională capacitate de regenerare, de utilizare a intuiţiei, a mijloacelor diplomatice. Ele încearcă să realizeze alanţe matrimoniale, prin care ele însele sau urmaşii lor pot accede la putere.Sistemul românesc de succesiune la domnie a fost unul mixt, electiv-ereditar, de aceea căsătoria unui pretendent cu o descendentă a unei familii domnitoare era condiţia sine qua non a reuşitei politice. Totodată, ele au conştientizat că pot să influenţeze inclusiv liderii lumii politice, prin alianţe matrimoniale.

Epoca modernă marchează în istoria României o serie de ipostaze deosebite. Femeile din România sunt scriitoare, artiste, soţii de domnitori, revoluţionare, poete. În această epocă le regăsim în fruntea mişcării feministe. Societatea românească era una de sorgine patriarhală, în care rolul femeii era cel de apărătoare a familiei, de asigurare a eredităţii, de educare şi formare a tinerelor generaţii.

Româncele au înţeles că pot lupta pentru drepturile lor. În primul rând dreptul fundamental de a vota era cenzitar în România modernă, femeile putând participa la vot, doar după adoptarea Constituţiei din 1923, care reprezenta apogeul unui regim politic democratic în contextul epocii.

Un aspect deosebit de important pentru cultura României a fost reprezentat de promovarea portului popular, a meşteşugurilor de către reprezentantele elitei politice, precum Regina Elisabeta, Regina Maria.

Nu au lipsit nici preocupările de promovare a unor curente politice, de înlăturare a unor prejudecăţi false, dar adânc înrădăcinate în mentalul epocii.

Progresul ştiinţei, cel al tehnicii au determinat femeile din România să urmeze cu succes specializări precum Medicina, Dreptul, Ingineria, Ştiinţele Exacte, să devină cercetătoare de prim rang, ale căror contribuţii rămân esenţiale şi astăzi. Apariţia noilor mijloace de transport ca avioanele şi vapoarele au determinat şi femeile din România să inoveze şi să obţină dreptul de a le conduce. Femeile din România au dovedit că pot ajuta în războaie nu doar ca surori medicale, ci şi ca soldaţi, ofiţeri combatanţi, medici.

Extinderea relaţiilor internaţionale, comunicarea, necesitatea de a anticipa mişcările adversarului dar şi de a controla loialitatea unui aliat au determinat statele să ia în calcul crearea unei pepiniere de agenţi secreţi. Aici, multe din femeile României au excelat, dovedind abilităţi native care au uimit lumea întreagă.

Femeile din România au uimit lumea cu talentul lor deosebit la muzică, sculptură, pictură, dans, ele devenind iniţiatoare de curente, inventatoare ale unor stiluri şi metode originale care au revoluţionat artele. Apariţia teatrului, filmului, operei le-au găsit pe românce în prima linie. Artistele românce au ajuns să interpreteze arii din opere celebre în limbile germană, franceză, italiană, rusă, engleză, mai bine decât artistele vorbitoare-nativ ale acestor limbi.

Cercetarea umanistă, dar şi în ştiinţele exacte, în biologie, în industrie, dar şi în silvicultură, astronomie au înregistrat contribuţiile femeilor din România. Să nu uităm nici sportul şi nici explorarea ţinuturilor necunoscute unde româncele şi-au dovedit tenacitatea, spiritul de sacrificiu, inventivitatea.

Analizând biografiile epocii contemporane s-a putut constata faptul că româncele s-au opus dictaturii. Au militat pentru recunoaşterea drepturilor naţionale, pentru egalitate, au luat atitudine la radio, televiziune, în presă, împotriva discriminării, abuzurilor. 

Majoritatea femeilor din România, ajunse în poziţia de a dispune de o situaţie materială peste medie, au încercat prin danii, testamente, donaţii, să sprijine cultura, arta, educaţia, cercetarea ştiinţifică, dorind ca alţii să nu treacă prin experienţele de care acestea avuseseră parte.

Am încheiat prezentarea studiului istoric al proiectului editorial 100 de femei pentru cultura României. Poveşti de viaţă a 100 de doamne din istoria României cu menţiunea faptului că româncele au reuşit să realizeze premiere mondiale, recunoscute şi apreciate ca atare. Astfel, numele României a ajuns să fie respectat, să fie apreciat şi promovat. Nu au fost puţine cazurile de femei care s-au căsătorit cu români, cu străini sau femei de altă origine care au ajuns să trăiască în România, devenind o emblemă a României, a spiritului novator, idei pe care le-au transmis şi urmaşilor.

Secţiunea s-a încheiat cu o premieră, acordarea Premiului de excelenţă şi Plachetei „Femeia şi cariera sa” scriitoarei Angela Baciu din Galaţi.

În cea de-a doua secţiune, a fost deschisă expoziţia de pictură „Potrete de femei - Diversitatea artei feminine”, în cadrul căreia au expus artistele Georgeta Tecucianu, Cezara Kolesnik, Clara Tanasie, Béatrice Anghelache, Doina-Roxana Avram, Stella Ciobănaşu, aşa cum arată banatul.ro.

Organizatoarea evenimentului, europarlamentarul Maria Grapini, a declarat pentru agerpres.ro: „Totdeauna mi-am propus să nu treacă vreun an fără evenimente de promovare a României prin conferinţe, dar şi expoziţii, pentru că este mult mai relevant atunci când avem şi imagini. Îmi propun, în colaborare cu Reprezentanţa permanentă, să facem o expoziţie şi un show legat de creativitate. Sperăm să aibă loc în cea de-a doua parte a anului”.

Voi încheia afirmând că toate aceste personalităţi feminine de excepţie evocate în cadrul proiectului editorial 100 de femei pentru cultura României. Poveşti de viaţă a 100 de doamne din istoria României, realizat de către scriitoarea Carmen Zamfirescu sunt, peste secole, adevăraţi exponenţi şi ambasadori ai României în lume.