E scris în stele, în palmă, în bobi…

Mare amuzament și multă perplexitate trebuie să fi stârnit știrea potrivit căreia, la calculul inflației, ar putea fi luate în seamă, de anul viitor, și… jocurile de noroc! Statisticienii INS au decis că, pe lângă produsele de bază și cele din noul val, cu consum în creștere, precum broccoli, avocado, năut, vitamine, băuturi energizante, dar și aspiratoare-robot, ar merita atenție și păcănelele (poate și pariurile?), o atracție tot mai răspândită printre români. Dar deocamdată se așteaptă clarificările și clasificările Eurostat, pentru a se lua decizia finală.

Sigur, includerea jocurilor de noroc în coșul de consum nu înseamnă nicidecum o binecuvântare oficială implicită. E vorba doar de o constatare, de o fotografie de moment a peisajului obiceiurilor românești. Însă pe unii vestea i-a speriat, convinși fiind că o adicție îngrozitoare, care face ravagii mai ales printre tineri și care duce inclusiv la destrămarea de familii și la comportamente antisociale, primește astfel o validare, în loc să fie combătută pe toate căile.

Însă România nu face figură aparte prin includerea anumitor… ciudățenii în socoteala inflației. În Franța, potrivit Știrilor Pro TV, pe listă s-ar regăsi, printre altele: melcii, pulpele de broască, dar și serviciile de astrologie (sic!). Iar în Marea Britanie – plăcintele cu fructe, gogoșile și vacanțele cu rulotele. Câte bordeie, atâtea obiceie, nu?

Doar că, în general, sunt privite cu mai multă îngăduință preferințele culinare, fie ele și exotice, comparativ cu cele comportamentale. Păcănele? Astrologie? Ce societăți sunt cele în care asemenea activități sunt atât de relevante încât să intre în definiția coșului mediu de consum?

Francezii au totuși, să admitem, o oarecare tradiție în accesarea cititorilor în stele. Însuși președintele François Mitterrand (1981-1995) o făcea regulat, beneficiind de serviciile propriei astroloage, Elizabeth Teissier, prezentatoarea unor rubrici de profil pe posturi de televiziune din Franța și în Germania, fostă Miss Franța și manechin pentru Casa Chanel. Unii zic că slăbiciunea curtenitorului Mitterrand pentru această doamnă avea mai puțin de-a face cu bolta cerească, dar astea sunt legende. Și chiar dacă Elizabeth Teissier a încercat, în lucrarea sa de doctorat în… sociologie, să demonstreze că astrologia merită recunoaștere academică și că e doar oprimată de alte științe (invidioase?), tentativa sa de certificare a „interpretărilor astrale” ca fapte științifice n-a convins. E drept că titlul i-a fost acordat, cu reținere, iar gurile rele zic că și cu influență politică, ceea ce i-a atras atunci universității Sorbona oprobriul unei bune părți a comunității savanților. Iar ulterior, un grup de nouă cercetători cu diverse specializări i-a demontat teza lui Elizabeth Teissier, concluzionând că aceasta nu conține observații și ipoteze sociologice autentice. Ca dovadă însăși lipsa unei analize a motivelor – naivitate, modă, căutarea unor indicii ale destinului etc. – pentru care oamenii cred în astrologie! Cel mai apropiat argument al doctorandei ar fi fost, spun contestatarii, citarea unui sondaj realizat de Le Monde, care arăta că 58% dintre francezi au încredere în horoscop.

Cu sau fără aceste controverse, apetitul pentru ghicitul viitorului prin urmărirea planetelor în mișcare a fost și rămâne o practică larg răspândită. Nici François Mitterrand n-a fost singurul șef de stat modern care și-a cultivat această pasiune ocultă, pentru că și președintele american Ronald Reagan (1981-1989) a procedat la fel. Presa vremii și chiar niște autori de cărți au reproșat apropierea familiei Reagan de astroloaga Joan Quigley, consultată se pare regulat pentru programarea călătoriilor prezidențiale, perioada optimă a unei intervenții medicale și momentul semnării unor tratate.

Pe de altă parte, n-avem motive să râdem de alții, câtă vreme și la noi a existat, într-o bătălie prezidențială, episodul „flăcării violet”, o așa-zisă armă ezoterică menită să contracareze atacuri paranormale, dar și să amplifice priza electorală a unui anume candidat. Iar mai recent, s-a iscat un întreg scandal, după ce rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, profesorul Daniel David, a criticat deschis includerea astrologiei și a numerologiei în rândul ocupațiilor recunoscute oficial de stat. Poziția sa, care a stârnit polemici, dar și comentarii bășcălioase, s-a dorit un semnal de alarmă că spațiul public e lăsat pradă obscurantismului și șarlataniilor de tot felul. Oameni naivi ori disperați – indiferent de nivelul intelectual – cad victime vânzătorilor de iluzii, fie că vorbim de „analize de destin”, fie că vorbim de datul în cărți sau în bobi, de periculoase manevre pretins vindecătoare sau de aparate-minune care citesc în palmă înclinațiile profesionale ori care tratează (chipurile) boli incurabile. E drept că știința n-are întotdeauna un răspuns la frământările umane, însă încrederea în teorii ciudate și energii absconse pentru planificarea propriei vieți trădează de cele mai multe ori desconsiderarea rațiunii, gândire magică și spirit retrograd. Și nu e de la Mercur în mers invers.