Discrepanțe urbane

Zilele trecute, m-au purtat pașii în celebrul cartier bucureștean Rahova, vecin cu și mai faimosul Ferentari.

Cartierul Rahova beneficiază de linia de tramvai 32, una dintre primele linii așa zis rapide, denumite sic, ”metrou ușor”, care pleacă din Piața Unirii și ajunge în margine de București.

La câteva stații de centrul orașului se află și funcționează de decenii întregi celebra Piață de flori en gross, de unde se aprovizionează cam toate florăresele Capitalei.

Mi-am adus aminte pentru că în săptămâna Mărțișorului, am auzit/văzut la una dintre televiziunile de știri un breaking news despre o razie a poterei, la piața de flori, pentru ”vânarea vânzătorilor care au făcut abuz în serviciu!!!” Probabil era vorba de verificarea comercianților, nu de vânarea lor și despre evaziune fiscală nu de abuz în serviciu, dar poate nu am auzit eu bine!

Până la începutul săptămânii nu mai fusesem de ani de zile în celebrul cartier din sectorul 5, cred că de pe vremea prim ministrului Adrian Năstase și a faimosului primar Marian Vanghelie, dacă nu mă înșeală memoria, la Piața Rahova, unde lansaseră unul din primele magazine de tip ”Economat”, un așa zis magazin social într-o zonă cu o populație majoritar pauperă la vremea aceea.

Că magazinul respectiv nu prea semăna cu ceea ce propagau mai marii vremurilor atunci, cu prețuri mici la alimentele de bază, la fel ca și celelalte ”economate” ale timpului, este altă poveste.

La începutul săptămânii, ceva m-a făcut să dau o raită pe strada Glicinelor, vis a vis de Piața Rahovei, în zona unei și mai celebre piețe, apărută mai nou în deceniile recente, numită sugestiv ”Niky Scorpion”, care eclipsează vechea piață rahoveană.

Noroc cu ”Goagăl” că nu auzisem până atunci de Strada Glicinelor, spre rușinea mea, și nici de piața scorpionului din sectorul 5 al Capitalei. De ”Niky Scorpion” știam că era un restaurant în Gara de Nord, prin anii 90, când era Băsescu ministru la transporturi, crâșmă care aparținea unui reprezentant al romilor, ce avea să ajungă și ales în Parlament din partea acestei etnii.

Pe vremuri, mă mai duceam la conferințe de presă ale unor partide politice, organizații și asociații ale romilor. Mamă, ce bulibășeală ieșea câteodată, ca la ușa cortului, cum singuri spuneau unii dintre ei după prestațiile proprii. Odată, după ce am scris că unii dintre ei manifestau pentru drepturi, alții ciordeau tot în stradă, am fost acuzat de discriminare!

Luni, am ajuns mai cu tramvaiul, mai perpedes, după o anumită bâjbâială în zona Pieței ”Niky Scorpion”, pe strada Glicinelor căreia nu i-am găsit indicatorul, decât un nume mare pe o pancartă colorată la intrarea în bazar!

Mi s-a părut că m-am întors în timp, cu 25-30 de ani în urmă, când mai tot Bucureștiul era ocupat cu tarabe, chioșcuri și talciocuri stradale!

Cu mărfuri aduse atunci din Turcia, cu sacoșa, când se practica micul trafic de papornițe: românii exportau cine avea, unii rulmenți, alții carne vie și importau din bazarele de la Stambul, cu șacoșele de rafie, cele mai proaste și ieftine mărfuri-confecții, încălțări, zorzone, mărgele, aparatură electrocasnică, etc, dar și aur și argint!

Nu ca acum când românii și mai ales româncele sclifosite și cu bani, merg pe la Roma, Paris, New York și mai ales în Dubai pentru cumpărături.

De, atunci nici nu eram cetățeni europeni, nu eram în UE ca țară!

Între timp, tarabele, dughenele, talciocurile cu turcisme au dispărut din centrul Bucureștiului și din alte locuri celebre din oraș, la fel ca și marea faună umană și mizerie pe care le produceau. Datorită fostului primar general de atunci, Traian Băsescu, pe capul căruia se pusese și un preț!

Acum, majoritatea turcismelor au fost înlocuite cu chinezării și alte mărfuri cu proveniență și calitate dubioase.

Până de curând, nu știam că mai există în Capitală o zonă ca cea din cartierul Rahova, cu piețe unde se vinde aproape orice, în condiții de anii 90! Am observat o diversitate și gamă de produse extrem de bogată, cu mărfuri alimentare și nealimentare, majoritatea contrafăcute!

Vândute la limita legii sau cu încălcarea acesteia, oferite și cumpărate la prețuri pentru toate buzunarele către o masă mare de consumatori, majoritatea reprezentând bucureșteni cu venituri la limita supraviețuirii și cu o educație precară.

Realitatea din Rahova m-a făcut să mă gândesc că și în cartierul vecin Ferentari e la fel, dar și în multe localități din țară, în special în târguri cu rang de orașe, unde populația este mult mai sărăcită decât la Bucale!

În Capitală de altfel, am observat dicrepanțe uriașe între anumite sectoare și zone ale orașului, în funcție evident și de aleșii, primarii, pe care i-au avut de-a lungul ultimilor 32 de ani.

Dezvoltarea este haotică, contrastantă și evidentă!

Dacă în sectorul 5 avem piețe de secol trecut, cu dughene și comerț la nivelul trotuarului, dar cu oferte pentru toate buzunarele, în alte sectoare cum ar fi sectorul 4, nivelul de trai și civilizație par mult mai ridicate, unde există piețe moderne, clădiri noi, utilități, dar ce folos că aceste piețe, cum ar fi Piața Sudului, unde s-au cheltui o grămadă de bani sau Progresului, par mai mult muzee decât piețe!!!

În unele sectoare ale Capitalei a început un amplu proces de reabilitare și anvelopare a blocurilor, cu fonduri europene, în vreme ce în sectorul 5 a început să curgă vopseaua  de pe primele blocuri așa zis reabilitate anii trecuți!

Fac o paranteză și vă întreb:

Știți ce sunt glicinele? Câți am/ați auzit de glicină/glicine?

Conform Dicționarului Explicativ (DEX) al Limbii Române, glicina este un ”Arbust decorativ agățător, având flori asemănătoare cu ale salcâmului, albastre sau violete și parfumate (Wistaria sinensis).”

Sau mai poate fi o pulbere albă cristalină, solubilă în apă, folosită ca reductor în fotografie.

Dar despre vicina/vicine? Nu vecine, pe care credem că le știm, dar nu le cunoaștem întotdeauna!

Tot conform DEX-ului, ”Vicina, vechi oraș la Dunărea de jos, identificat de istorici cu Isaccea.”

Cât despre vicine, acest cuvânt nu există în DEX, dar vicinele pot fi asociate cu vișinile. Cred !

Dar despre străzile Glicinelor și Vicina din Capitala europeană București ați auzit ?

Cei care locuiesc pe aceste străzi din sectorul 5 sigur au auzit !

Ceva de Mărțișor

Pe 8 martie, în apropierea străzii Mărțișor, la Intrarea Fieni, cineva m-a întrebat dacă știu unde se află Strada Pomârlei ! Habar nu aveam unde este exact, dar mi-am amintit că în weekend am trecut pe lângă Pomârlei și că este aproximativ pe undeva, pe lângă Orășelul Copiilor din sectorul 4.

Apropo, știți că pe Strada Mărțișor, în incinta Muzeului ”Tudor Arghezi”, în interiorul curții, în apropierea casei memoriale sunt înmormântați poetul și soția acestuia ?

În câte curți, incinte private și nu în cimitirele comune au mai fost înmormântați proprietari locuințelor ?

În București eu nu mai știu de astfel de morminte în curți private.

Am mai văzut morminte în afara cimitirelor, în curți ale unor biserici și chiar în interiorul unor biserici din București. Cum este Biserica Sf. Gheorghe vechi, care adăpostește criptele brâncovenilor.

Discrepanțe, contraste, curiozități, locuri de știut, de văzut și de învățat despre ele sunt  fără număr în București, iar cine vrea să le descopere le caută, chiar și cu ”Goagăl”!

La fel sunt convins că există destule curiozități, lucruri, locuri, oameni care au fost și alții care sunt găsim în toată țara. Trecem pe lângă ele fără să ne dăm seama!

Avem și o altă România neexplorată, uitată, ignorată sau nebăgată în seamă!