Despre prezentul și viitorul cinematografului european (Karlovy Vary 2023)
0În cadrul ediției a 57-a a Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary (KVIFF), desfășurată în orașul ceh între 30 iunie și 8 iulie 2023, Academia Europeană de Film (EFA) a inițiat o dezbatere despre „ce își doresc cineaștii și ce le oferă academiile de film”.
Evenimentul, intitulat „Academiile își deschid ușile” și organizat de EFA în cooperare cu toate academiile de film partenere din Europa (evident, nu și din România, fiindcă aici nu există o asemenea instituție), a avut loc în superba sală Zander a clădirii „Cisárské lázné” („Băile Imperiale”), de la sfârșitul secolului XIX, recent restaurată și redeschisă publicului (incluzând și o nouă sală de spectacole, ce se va adăuga locațiilor KVIFF-ului).
Discuția a fost împărțită în două secțiuni, corespunzând perspectivei cineaștilor și, respectiv, a academiilor de film. În prima parte, Tim Dams, editor pentru Europa al publicației „Screen International”, a moderat dialogul cu Rada Šešić (curatoarea competiţiei de documentar a Festivalului de la Sarajevo și, totodată, realizatoare de documentare), Katarína Tomková (expertă slovacă, producătoare și consultantă la Midpoint Institute), Thomas Imbach (regizor și scenarist elvețian) și Mattia Colombo (cineast documentarist italian). În a doua parte, Matthijs Wouter Knol, director al EFA, prezent în octombrie 2022 și la București, a discutat cu manageri ai arhivelor de film din Austria, Luxemburg, Marea Britanie și Polonia.
Evident, în cadrul dezbaterii au fost atinse multe subiecte, dar un cuvânt-cheie a fost „educația”. Mai precis, s-a accentuat – cum se întâmplă, de altfel, la toate evenimentele similare organizate de EFA – rolul educației cinematografice în formarea unui public pentru filmul european. Cât de mult prețuiesc autoritățile române educația (nu doar) cinematografică, asta știam deja. Însă este reconfortant să afli, la cel mai important festival de film din Europa Centrală și de Est, că președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, ia parte la proiecții ale Festivalului cot la cot cu spectatorii obișnuiți sau că guvernatorul regiunii Karlovy Vary, Petr Kulhánek, pe lângă faptul că nu ratează nicio ediție a KVIFF-ului, a înființat un cineclub în orașul său în urmă cu 31 de ani și continuă să-l frecventeze, alături de cinefilii locali.
Cinematograful european are un viitor, iar acest lucru e dovedit de unele filme din competiția principală a celui de-al 57-lea KVIFF. De exemplu, „The Hypnosis” („Hypnosen”, coproducție Suedia-Norvegia-Franța), primul lungmetraj regizat de cineastul suedez Ernst De Geer (care semnează și scenariul, alături de Mads Stegger). Iar, în trecut, la KVIFF au avut premiera mondială și alte ulterioare hituri scandinave, precum „Repriza” („Reprise”, 2006), în regia lui Joachim Trier, cineast norvegian originar din Danemarca.
„Hipnoza” este o delectabilă satiră la adresa industriei vânzătorilor de iluzii, a workshopurilor, pitch-urilor și rețetelor de succes pentru antreprenori, concentrată asupra a doi tineri parteneri de viață și de afaceri, André (interpretat de Herbert Nordrum, cunoscut din „Cea mai rea fată din lume”, de mai sus menționatul Joachim Trier) și Vera (Asta Kamma August). Cei doi au creat o aplicație de sănătate feminină, „Epione”, și încearcă s-o dezvolte – după cum întărește André – nu doar în Europa de Nord, ci la nivel global, drept pentru care au nevoie de parteneri internaționali. Iar cea mai bună ocazie de a-i întâlni pare „Shake-Up”, un workshop pentru start-upuri, susținut de un „guru” (totodată coleg al mamei Verei, un model de business woman) și finalizat cu un pitch la care asistă potențiali investitori. Numai că „shaken up” nu va fi app-ul lor, ci însuși André.
Înainte de plecare, Vera merge la o ședință de hipnoterapie, după care ea începe să se schimbe. Ignoră normele și convențiile sociale, refuză să mai mintă și să se mai prefacă pentru a-și atinge scopurile, alege să facă exact ceea ce are chef, atunci când are chef. Inițial contrariat și vag amuzat, André, și așa nesigur pe el, devine tot mai iritat de transformarea partenerei sale, generatoare de momente tragicomice, și ajunge să o pună pe seama hipnozei – căci, își spune el, Vera lui nu s-ar fi purtat niciodată așa, punând în pericol viitorul afacerii lor.
Filmul lui Ernst De Geer, care găsește un final excelent, nu chestionează doar ipocrizia mentorilor și discipolilor conjuncturali într-ale business-ului, ci și aparențele înșelătoare din relații: cât de bine cunoaștem persoanele alături de care trăim? Un debut notabil, pe care sper ca Mihai Chirilov să-l includă în selecția TIFF-ului clujean de anul viitor.