Cum stăm cu inteligenţa

0
0
Andrei Ple┼ču FOTO David Muntean
Andrei Ple┼ču

Dou─â lucruri ┼čtim sigur despre rom├óni: c─â sunt n─âscu┼úi poe┼úi ┼či c─â sunt inteligen┼úi! ├Än general, ├«mi sun─â prost suficien┼úa patriotic─â, ├«n numele c─âreia ne auto-proclam─âm ca ÔÇ×elit─âÔÇŁ a lumii. ├Ämi sun─â la fel de prost ┼či filosofia defetist─â de tipul ÔÇ×ca la noi la nimeneaÔÇŁ. Oricum, nu cred c─â este prudent s─â practic─âm cuantificarea unor calit─â┼úi care, prin defini┼úie, nu sunt cuantificabile.

E la fel de greu ÔÇô ┼či de riscant ÔÇô s─â deosebe┼čti riguros ├«ntre diferite grade de inteligen┼ú─â, ca ┼či ├«ntre diferie grade de fumuse┼úe. Tipologia inteligen┼úei (┼či a frumuse┼úii) implic─â o diversitate nem─âsurabil─â: sunt multe feluri de a fi (respectiv de nu fi) inteligent ┼či sunt multe feluri de frumuse┼úe. A introduce, ├«n ├«ncercarea de a evalua asemenea ÔÇ×virtu┼úiÔÇŁ, reguli fixe, e┬á totuna cu a crea un standard abstract, care se devalorizeaz─â prin repeti┼úie. ┼×i totu┼či, o sumedenie de ÔÇ×exper┼úiÔÇŁ ai planetei au propus ÔÇ×clasific─âriÔÇŁ pe criterii etnice, care mie mi se par ceva ├«ntre scandalos ┼či ridicol. Am reg─âsit o ├«nsemnare mai veche pe aceast─â tem─â ┼či o ofer spre reflec┼úie cititorului:

Un studiu britanic asupra inteligen┼úei europene a produs ├«n Germania, acum c├«┼úiva ani, mici (prudente) accese de m├«ndrie na┼úional─â. Plasat ├«n v├«rful ierarhiei, cu un IQ egalat doar de olandezi, poporul german e, comparativ, poporul european cel mai inteligent (cota 107). Foarte aproape, la cota 106, se afl─â polonezii. La extrema cealalt─â a ÔÇŁvioiciuniiÔÇŁ mentale (cota 89) adast─â, melancolic, s├«rbii. Pozi┼úia penultim─â e ocupat─â de turci (cota 90), iar noi, ei bine noi, noi rom├ónii, stam pe pozi┼úia ante-penultim─â (cota 94), la egalitate cu bulgarii ┼či, slav─â Domnului, cu francezii. Scara inteligen┼úei continentale ofer─â, de altfel, ┼či alte surprize. Suedezii s├«nt mult mai r─âs─âri┼úi dec├«t danezii, finlandezii s├«nt mai bine siua┼úi dec├«t irlandezii, ungurii ┼či cehii s├«nt sub nivelul austriecilor ┼či elve┼úienilor. Englezii s├«nt mai pu┼úin inteligen┼úi dec├«t italienii, dar mult peste spanioli ┼či ru┼či. Pe scurt, clasificarea domnului Richard Lynn de la Universitatea din Ulster e, pe mai toate palierele ei, iritant─â. De fapt, cu excep┼úia nem┼úilor, to┼úi ceilal┼úi europeni pot avea motive de nemul┼úumire. Oricum, e limpede c─â dac─â Europa se va ├«ntregi incluz├«nd, al─âturi de rom├óni ┼či bulgari, pe turci ┼či pe s├«rbi, ceea ce va rezulta va fi o Europ─â mai toant─â. Siegfried Lehrl de la Universitatea din Erlangen ├«ncearc─â, modest, s─â relativizeze lucrurile. Cota nem┼úilor ar fi c─âzut, ├«n ultimul timp, de la 107 la 102. Explica┼úia?

Abuzul telefoniei mobile, ┼či, ├«n general, al formelor rapide de comunicare (SMS, E-mail), modificarea deprinderilor alimentare (de pild─â dispari┼úia galopant─â a micului dejun, de natur─â s─â ├«ncetineasc─â demarajul matinal al creierului), dereglarea echilibrului lichidelor ├«n organism (dup─â ce pierzi, la sauna, un litru de transpira┼úie e┼čti mai prost...). Nu am acces la detaliul acestor cercet─âri ┼či nu ┼čtiu, prin urmare, cum se fac m─âsur─âtorile, cum se recolteaz─â informa┼úia ┼či, mai ales, cu ce defini┼úie a inteligen┼úei se lucreaz─â (ca s─â se poat─â spune, de pild─â, c─â or─â┼čenii s├«nt mai inteligen┼úi dec├«t ┼ú─âranii). ├Än ce m─â prive┼čte, ┼čtiu, pertinamente, c─â ├«nclin s─â ratez orice test de dexteritate mental─â. Dinaintea unei grile de laborator, cu ├«ntreb─âri standard ┼či fine nuan┼úe psihologice, toate resursele mele de prostie, de inadecvare ┼či blocaj se mobilizeaz─â instantaneu ┼či produc o adev─ârat─â catastrof─â statistic─â. Dincolo de toate astea, m─â contrariaz─â faptul ├«nsu┼či c─â asemenea cercet─âri au loc. Care e rostul lor? Ce vrem, de fapt, s─â afl─âm? Simpl─â curiozitate ┼čtiin┼úific─â? Dar ce ne poate spune, despre realitate, o astfel de ┼čtiin┼ú─â? Preg─âtim cumva o tehnologie care s─â amelioreze IQ-ul universal? Vor exista tratamente speciale, ÔÇ×la b─âiÔÇŁ, ├«n urma c─ârora ne vom ├«ntoarce acas─â mai sprin┼úari? Bul─â reamenajat ca Einstein, pe baz─â de diet─â ┼či pilule?

De mirare e ┼či ├«mprejurarea c─â, ├«ntr-o epoc─â at├«t de sensibil─â la discriminare ┼či at├«t de militant multicultural─â, nimeni nu se scandalizeaz─â de concluziile subiacente ale acestei (b─ânuiesc foarte costisitoare) cercet─âri. Europa se ├«mparte brusc ├«n categorii ofensatoare: exist─â popoare n─ât├«ngi ┼či popoare genialoide, exist─â na┼úiuni ÔÇ×macreÔÇŁ, de calitate superioar─â, ┼či na┼úiuni de calitatea a doua ┼či a treia ÔÇô mai potrivite pentru toc─âtur─â. Nu sun─â ni┼úelu┼č a Mengele? Poate un om inteligent sa g├«ndeasc─â ├«n asemenea termeni? Poate. E o dovad─â c─â ┼či na┼úiunile hiperdotate ├«┼či au pro┼čtii lor. ┼×i dac─â e a┼ča, avem ┼či noi o ┼čans─â: poate c─â, din c├«nd ├«n c├«nd, nasc ┼či la Moldova (adic─â la cota 94) oameni. C─â nu ei guverneaz─â ├«ntotdeauna, c─â nu ei ne reprezint─â acolo unde se fac ÔÇ×m─âsur─âtoriÔÇŁ de┼čtepte, c─â nu de ei ┼úin cont ÔÇ×instincteleÔÇŁna┼úionale, asta e alt─â poveste. Aproape de nepovestit.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite