Cum se uită Germania la Ucraina și ce cred germanii despre trimiterea tancurilor Leopard 2 | Analiza sondajelor
0Strategia pe termen lung a Germaniei de a avea un parteneriat cu Federația Rusă și o colaborare eficientă pe plan economic, îndeosebi energetic, necesită a fi revizuită în contextul războiului din Ucraina. Încăpățânarea Berlinului de a crea o relație consolidată cu Rusia, nu numai din rațiuni pragmatice și avantajoase din punct de vedere economic, dar și din considerația că acest interschimb va contribui la modernizarea sau ,,europenizarea” statului rus ceea ce pe viitor va aduce la evitarea unor conflicte și o pace europeană permanentă nu a dat roade. Această politică de destindere a Berlinului se pare că a eșuat, iar Germania trebuie să-și regândească strategia politicii sale externe.
La un an de la invazia trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei, unda de șoc încă se resimte la Berlin, acesta fiind și unul dintre motivele reticenței germane de a livra armament statului agresat de Rusia. Totuși, constrânsă de necesitățile acute ale armatei ucrainene pentru a se apăra și a contraataca trupele ruse și aflată sub presiunea aliaților occidentali, Germania dă semnale de schimbare a atitudinii de neimplicare militară în acest război, iar clasa politică actuală în frunte cu noul cancelar Scholz ia decizii pe măsura vremurilor, prin livrarea către Ucraina a sistemului de apărare antirachetă Patriot, vehicule de luptă Marder și – probabil cel mai important – tancuri Leopard 2.
Ce a stat la baza poziției rezervate a Germaniei de a se implica până acum în acest război, pe lângă dependența energetică de Rusia, și ce a determinat cea mai mare putere economică a Uniunii Europene să-și schimbe strategia de politica externă, sunt întrebările la care ne propunem să găsim un răspuns prin intermediul măsurării pulsului societății germane.
În acest sens, am realizat o analiză asupra opiniei publice din Germania cu privire la atitudinea față de războiul la scară largă provocat de Rusia în Ucraina începând cu 24 februarie și evoluția acesteia pe parcursul unui an de desfășurare a acțiunilor militare active pe teritoriul ucrainean.
Atitudinea germanilor înainte de invazie
Înainte de 24 februarie, germanii nu credeau că va urma o agresiune militară rusă la o scară largă împotriva Ucrainei, conform sondajului ARD-DeutschlandTREND. În același timp, majoritatea cetățenilor germani considerau că NATO ar trebui să ofere Rusiei garanții de securitate în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei. De asemenea, nemții erau împărțiți în vederea aplicării unor sancțiuni economice împotriva Rusiei, iar mai mult de două treimi erau împotriva livrării de armament către Ucraina.
Disponibilitatea germanilor de a suporta consecințele unei intervenții militare a Rusiei în Ucraina era mai mică față de cetățenii Poloniei, României și Suediei, conform unui sondaj realizat pentru Consiliul European pentru Relații Externe în luna ianuarie. În Germania, precum și în Franța, Italia sau Finlanda, multitudinea de respondenți considera că nu se merită impunerea de sancțiuni dacă aceasta ar cauza o recesiune economică. În principal, acești respondenți susțineau sancțiunile care vor dăuna Rusiei, dar care nu vor provoca consecințe negative propriilor economii.
Aceste proporții s-au schimbat odată cu invazia Rusiei, nu însă într-un ritm accelerat. Dacă publicul german în mod majoritar (două treimi) agreează sancțiuni împotriva Rusiei, totuși acordul acestora scade atunci când e vorba să se răsfrângă cu consecințe asupra populației. Conform sondajului Yougov din luna martie, germanii s-ar opune înăspririi în continuare a sancțiunilor împotriva Rusiei, dacă aceasta ar însemna că prețurile energiei vor crește semnificativ (44% împotrivă față de 38%), ar rezulta majorări de taxe pentru a acoperi costurile de apărare (48% împotrivă față de 35%) sau dacă ar însemna o creștere a costului total al vieții (44% nu sunt de acord față de 39%).
Pe de altă parte, în sondajele prezentate de ARD-DeutschlandTREND se identifică o majoritate care susține impunerea sancțiunilor Rusiei, indiferent de consecințe, însă elementul surprins în analiza acestor sondaje este trendul descendent al acordului față de sancțiuni odată cu evoluția în timp a războiului pe teritoriul Ucrainei.
În cadrul acelorași sondaje prezentate de ARD-DeutschlandTREND se identifică o tendință decrescentă printre respondenții germani care consideră că nu s-a mers suficient de departe cu impunerea de sancțiuni Rusiei.
Fără gaz rusesc!
Cu siguranță atunci când venea vorba de impunerea de sancțiuni Federației Ruse era vorba intrinsec de dependența energetică a Germaniei de importurile de gaze și petrol din Rusia. Pe întreg parcursul anului 2022, una dintre cele mai mari preocupări a germanilor a fost această problemă, care s-a reflectat și în sondajele de opinie. Dacă majoritatea germanilor era în favoarea impunerii sancțiunilor Rusiei după invazia militară din Ucraina, atunci când era înaintată ideea ca Germania să renunțe complet la gazele naturale și țițeiul rusești, opinia publică era împărțită, după cum se poate vedea mai jos.
Mai degrabă se identifica în luna aprilie a anului trecut o majoritate (54%) care susținea încetarea treptată a importurilor de gaze și petrol sau impunerea unui embargo doar atunci când aprovizionarea este asigurată în mare parte din alte surse, ceea ce s-a și produs între timp.
De asemenea, aproape trei sferturi dintre germani (71%) agrea obiectivul guvernului federal, care și-a propus după invazia rusă a Ucrainei ca Germania să fie independentă de importurile rusești de energie, conform sondajului din luna august realizat de ARD DeutschlandTrend.
Aceste cifre sunt confirmate și de nemulțumirea exprimată de germani în sondajul realizat în aceeași perioadă de Kantar Public, conform căreia 60% dintre respondenți cred că în Europa nu se face suficient pentru a deveni independenți de aprovizionarea cu energie a Rusiei. Cu toate acestea, pentru majoritatea germanilor este irelevant de unde provine energia pentru producerea de electricitate și alte produse, astfel 55 la sută dintre respondenți consideră că energia ar trebui să provină din toate statele, iar 38 la sută doresc să cumpere energie doar din statele democratice. Spre comparație, în SUA, o majoritate relativă a populației (48 la sută) este în favoarea aprovizionării cu energie numai din statele democratice.
Schimbare de atitudine față de livrarea de armament
Dacă înainte de invazia trupelor ruse în Ucraina, majoritatea germanilor erau împotriva livrărilor de armament către Ucraina, acest lucru s-a schimbat după 24 februarie, după cum se poate observa în diagrama de mai jos.
Chiar dacă există o ușoară majoritate a nemților care sunt de acord cu oferirea de sprijin militar Ucrainei, printre aceștia se regăsește un segment de populație pragmatică, care se raportează la acest subiect cu o doză de reținere, astfel că 40 la sută dintre respondenți au ajuns să susțină că ajutorul militar al Germaniei este potrivit.
Având în vedere că îngrijorarea germanilor față de războiul din Ucraina a fost la cote înalte încă de la început, atitudinea rezervată față de sancționarea Federației Ruse, dar și deschiderea limitată de a oferi sprijin militar Ucrainei, după cum se poate vedea și în diagrama expusă mai jos, poate fi explicată într-o oarecare măsură de frica de extindere a acestui război, care ar necesita implicarea directă a Germaniei sau a NATO.
Mai exact, în diagrama de mai jos veți găsi expuse dimensiunile sentimentului de frică din societatea germană cu privire la faptul că războiul din Ucraina se poate extinde și poate escalada într-un al treilea război mondial sau că Germania va fi implicată în mod direct în acest conflict armat.
În același timp, germanii se îndoiesc în privința unei victorii militare ucrainene, astfel aproape două treimi dintre respondenți nu cred că Ucraina este capabilă să elibereze toate teritoriile ocupate către trupele ruse chiar dacă Occidentul și Germania va furniza Ucrainei suficient armament.
Aceeași proporție ridicată de două treimi crede că războiul din Ucraina poate fi încheiat doar prin negocieri și o soluție diplomatică și nu consideră că războiul din Ucraina poate fi câștigat pe cale militară.
Datele prezentate mai sus pot fi corelate cu opinia unei majorități printre germani (conform sondajelor din noiembrie și ianuarie 2023) care consideră că nu se fac suficiente eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
În aceeași ordine de idei, conform sondajului ARD DeutschlandTrend din luna octombrie, aproape două treimi dintre germani (60%) doresc ca Germania să-și intensifice eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina, chiar dacă asta ar putea însemna ca Ucraina să facă anumite compromisuri Rusiei, după cum se poate vedea în diagrama de mai jos.
Totodată, germanii dau dovadă de realism atunci când își dau cu părerea despre încheierea războiului în viitorul apropiat. Dacă în luna mai a anului trecut, aproximativ două treimi dintre germani (63%) nu credeau că Rusia este pregătită pentru o soluție negociată, chiar dacă livrările de arme ar fi oprite și Ucraina ar fi semnalat că va pune capăt luptei sale defensive, în urma evoluțiilor de pe câmpul de luptă, cam aceeași proporție, adică șase din zece germani (58 la sută) cred că acest război nu se va încheia în 2023 și va dura mai mult, conform sondajului ARD DeutschlandTrend din luna ianuarie.
Interesant este că în urma evoluțiilor de pe câmpul de luptă în favoarea ucrainenilor, după eliberarea regiunii Harkov și a orașului Herson, precum și a intensificării atacurilor cu rachete rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, majoritatea germanilor (51%) a ajuns să considere că Ucraina nu ar trebui să facă compromisuri prin a renunța la zone din estul țării dacă la un moment dat vor avea loc negocierile pentru încheierea războiului, conform sondajelor RTL/ntv Trendbarometer.
În urma acelorași evenimente de pe front, opinia germană arată o deschidere mai mare față de livrare de armament greu, precum ar fi vehicule de infanterie și tancuri. Conform sondajelor Politbarometru și RTL/ntv (aici și aici) din luna ianuarie, majoritatea germanilor (59%) consideră că este corectă decizia guvernului federal de a livra vehicule de luptă de infanterie Marder în Ucraina, iar în privința livrării tancurilor de luptă Leopard 2, părerile sunt împărțite, după cum se poate observa în diagrama prezentată mai jos.
Sondajul RTL/ntv a scos în evidență faptul că germanii nu asociază livrarea de armament greu cu sfârșitul războiului, astfel că doar un sfert dintre germani (26%) consideră că șansele de încheiere a războiului din Ucraina se vor îmbunătăți dacă va fi livrat armament greu, fiind la egalitate cu cei (26%) care presupun contrariul. O proporție de 43 la sută dintre nemți cred că sfârșitul războiului nu depinde de câte arme sunt livrate Ucrainei.
În cele din urmă, majoritatea germanilor (54%) a ajuns să fie în favoarea permiterii țărilor aliate și partenere, cum ar fi Polonia, să livreze tancurile Leopard 2, chiar dacă întrebarea nu a fost adresată dacă Berlinul ar trebui în mod direct să le transmită Ucrainei, conform unui sondaj realizat de institutul de cercetare a opiniei Forsa pentru RTL.
Prin urmare, imediat după anunțul făcut pe 26 ianuarie de cancelarul Olaf Scholz în privința furnizării a 14 tancuri Leopard 2, sondajul RTL/ntv a arătat că majoritatea germanilor susține decizia guvernului.
În același timp, doar 41% dintre germani cred că aprovizionarea cu tancuri de luptă de către țările occidentale va permite Ucrainei să câștige războiul și să împingă Rusia din teritoriile ocupate. De asemenea, preocupările cu privire la o reacție militară a Rusiei rămân ridicate: 43% dintre cei chestionați cred că aprovizionarea cu tancuri de luptă către Ucraina ar putea duce la o reacție militară a Rusiei împotriva Germaniei. În mod general, 53 la sută dintre germani consideră că afirmația precum Germania a devenit participantă în acest război este una exagerată. În cele din urmă, marea majoritate (63%) nu susține livrarea de avioane de luptă Ucrainei.
Principalele rezultate ale analizei sondajelor de opinie
· Înainte de 24 februarie, germanii nu credeau că va urma o agresiune militară rusă la scară largă în Ucrainei. De asemenea, nemții erau împărțiți în vederea aplicării unor sancțiuni economice Rusiei, iar 71% erau împotriva livrării de armament către Ucraina.
· În Germania se identifică o majoritate care susține impunerea sancțiunilor Rusiei, indiferent de consecințe.
· Germanii în proporție de 54 la sută au susținut încetarea treptată a importurilor de gaze și petrol din Federația Rusă sau impunerea unui embargo doar atunci când aprovizionarea ar fi asigurată din alte surse.
· Chiar dacă există o ușoară majoritate (48%) a nemților care sunt de acord cu oferirea de sprijin militar Ucrainei, printre aceștia se regăsește un segment de populație pragmatică și sceptică, cauzată de temerile de extindere a acestui război.
· 6 din 10 germanii se îndoiesc în privința unei victorii militare ucrainene.
· Două treimi din opinia publică germană crede că războiul din Ucraina poate fi încheiat doar prin negocieri și o soluție diplomatică, nu pe cale militară.
· O proporție (60%) își dorește ca Germania să-și intensifice eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
· Conform ultimelor sondaje, majoritatea germanilor (51%) crede că Ucraina nu ar trebui să facă compromisuri prin a renunța la zone din estul țării dacă la un moment dat vor avea loc negocierile pentru încheierea războiului.
· Într-un final, opinia germană arată o deschidere mai mare față de livrare de armament greu, cu o majoritate care agreează livrarea către Ucraina atât a vehiculelor de luptă de infanterie (59%), cât și a tancurilor nemțești Leopard 2 (53%).
Concluzii
Într-un an de război la scară largă în Ucraina s-au produs schimbări în societatea germană. De la scepticismul și pragmatismul absolut de care dădea dovadă inclusiv în politica externă a țării, Germania renunță la strategia de non-intervenție pe scena internațională. Dincolo de interesele naționale prioritare, în contextul actual, Germania este nevoită să dea dovadă și de un leadership la nivel de securitate europeană. După ce cancelarul Olaf Scholz a anunțat că vor crește cheltuielile de apărare până peste la 2% din PIB, Germania s-a angajat să înlocuiască o parte din armamentul sovietic donat Ucrainei de către alte țări europene, contribuind la extinderea propriei industrii militare, dar și europene. Spre exemplu, Germania va cofinanța modernizarea și extinderea unei fabrici de armament din România, conform Wall Street Journal.
Dacă principiul de reținere în ceea ce privește contribuția cu armament în conflicte militare active din cauza trecutului istoric încă bântuie Germania, chiar și în această privință se identifică schimbări de perspectivă, astfel că Germania a luat decizia să trimită Ucrainei sisteme antiaeriene mobile Gepard, un sistem antiaerian IRIS-T și unul Patriot, urmează să furnizeze vehicule de luptă pentru infanterie Marder și tancuri Leopard 2, sisteme de artilerie autopropulsate RCH-155 și vehicule terestre fără pilot THeMIS.
Dincolo de aceste decizii de ordin politic, Germania devine mai implicată în războiul din Ucraina și datorită deschiderii mai mari a opiniei publice, care ajunge la o înțelegere colectivă despre relevanța luptei ucrainene împotriva Rusiei pentru securitatea europeană, din care Germania nu se poate extrage. Desigur că această schimbare de perspectivă a politicii externe germane s-a realizat și sub presiunea aliaților occidentali, însă angajamentul odată luat al guvernului de la Berlin în privința unei implicări mai mari întru contracararea agresiunii militare ruse va fi demonstrat pe termen lung. Iar finalitatea acestui demers a fost exprimată de cancelarul Olaf Scholtz în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos: „Pentru ca războiul să se termine, agresiunea Rusiei trebuie să eșueze”. Fără echivoc, Germania își va atribui un rol mai mare spre o victorie ucraineană, cum o veni aceasta, mai devreme sau mai târziu, sau către țelul cel mai important – înfrângerea Rusiei.
*Cristina Melnic este doctorand al Universității din București și cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse (CSSR) din cadrul ISPRI al Academiei Române.
Se încarcă comentariile...
