Cum se extinde concret epidemia de Coronavirus?
0Există foarte multe declaraţii în aceste zile despre cum se extinde epidemia de Coronavirus. Mijloacele tehnice sunt şi ele de ajutor, pe site-uri apărând numeroase hărţi.
Un filosof grec, Protagoras spunea ”Omul este măsura tuturor lucrurilor”. ”Renaşterea” a demonstrat că după ”Marea Ciumă” din 1437, redescoperirea învăţăturilor Antichităţii poate salva umanitatea. Apelul la ştiinţă a dus la descoperiri epocale în medicină care au dus la restrângerea forţei devastatoare a epidemiilor.
Din secolul XV şi până în secolul XXI, omenirea a evoluat spirtual, ştiinţific, tehnologic într-un ritm ameţitor, fiind afectată şi de numeroase revoluţii, războie, dintre acestea, două fiind mondiale. Ca să cităm un alt filosof grec, Heraklit, acesta spunea ”Totul curge, nimic nu rămâne neschimbat”.
În aceste prime două decenii ale secolului XXI, a continuat avansul tehnologic, însă acesta ne-a făcut să uităm multe din cele învăţate în trecut. S-a spus, pe bună dreptate că tehnologia poate fi învinsă de om. Asta se întâmplă într-o confruntare când un competitor care îşi pune mintea la contribuţie, poate să-şi înfrângă adversarul care se crede impatabil fiindcă dispune de tehnologie. Este dacă vreţi, o interpretare a biblicei confruntări între David şi Goliath.
Am să ofer două exemple, pe care mulţi este posibil să le cunoaşteţi, dar pe care, cei ce pot să intervină, probabil că le-au uitat. Unul din titanii genului ştiinţifico-fantastic spunea: ”Într-un fel, toţi suntem urmaşii lui Jules Verne”.
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete americane şi britanice, aflate la începutul organizării, căutând să se rupă de sfera militară, au început să culeagă informaţii din cele mai comune locuri, unde nu s-ar fi aşteptat nimeni. De exemplu, au fost mobilizaţi toţi vorbitorii de limba germană, care, după ce au acceptat să lucreze, au fost puşi să studieze anunţurile de la rubrica decese din ziarele apărute în Germania nazistă, pentru a depista anunţurile legate de cadre militare, de la soldaţi la ofiţeri de rang înalt. Datele colectate zilnic, mergeau la birourile centrale, unde analiştii coroborau aceste date cu informaţiile culese de agenţii operativi din teren despre efectivele armatei germane şi astfel, se vedea care sunt pierderile provocate Germaniei. Aşadar, se putea şti câţi militari mai are armata lui Hitler.
Nici Abwehr, serviciul secret militar german nu s-a lăsat mai prejos. În Franţa ocupată de Reichul german din iunie 1940, membrii Rezistenţei (numiţi generic ”maquis”, de la celebra plantă prezentă sub formă de tufişuri, pentru că aceştia se organizau în mici grupuri de rezistenţă, asemeni acestei plante ) au cauzat pierderi mari trupelor germane, organizând ambuscade, atentate, aruncând în aer elemente de infrastructură strategică. Atunci, agenţii Abwehr au luat decizia de a încerca să ”decripteze” modul în care atacau membrii Rezistenţei.
Unul dintre agenţii Abwehr a avut ideea de a uni , pe o hartă (la scară mare, a unei părţi a teritoriului francez), cu linii, punctele unde avuseseră loc acţiuni frecvente ale membrilor Rezistenţei. A presupus că punctele unde se intersectau cele mai multe linii ar fi putut reprezenta case conspirative ale membrilor Rezistenţei, depozite clandestine de materiale, muniţii, armament, puncte de întâlnire ale acestora. Astfel, agentul a propus efectuarea unor razii în unele din aceste puncte şi, în cele mai multe dintre cazuri, ceea ce a presupus acesta, s-a petrecut: au fost descoperite adăposturi, depozite ale Rezistenţei.
Am dat două exemple, pe care autorităţile româneşti dar şi cele din statele Uniunii Europene ar putea să le folosească în lupta contra extinderii epidemiei de Coronavirus. Sunt foarte multe hărţi în care pot fi urmărite în timp real evoluţia focarelor de Coronavirus în lume, atât evoluţia infectărilor/deceselor/vindecărilor.
Astfel, folosind cele două exemple din Al Doilea Război Mondial, de finalul căruia ne despart în acest an exact 75 de ani, se pot vedea focarele principale de Coronavirus, la nivel mondial şi se pot lua măsuri de luptă împotriva acestora, exact cum pompierul stinge incendiul pulverizând substanţele la baza focului. Se pot determina răspunsurile la întrebarea ”de ce o zonă are mai mulţi infectaţi?” în funcţie de punctele de legătură cu alte focare mai mici. În plus, se poate afla răspunsul la întrebarea ”infectarea a fost din cauze naturale sau a fost provocată”?
Trebuie văzut, peste tot în lume, dacă în zona devenită focar infrastructura sanitară era sau nu mai dezvoltată. Dacă se ajunge la ideea că focarele mai mari au fost în zone cu infrastructură deficitară, dar cu o circulaţie mai mare, nu cumva, în mod voit s-a reuşit propagarea epidemiei?
Această epidemie de Coronavirus poate fi văzută ca ”o boală a contrastelor”. Zilnic vedem cum persoane de top au fost infectate. Adică soţia Premierului Canadei, prinţul Charles, comandantul Armatei Italiene sunt totuşi persoane cu un nivel de protecţie, de securitate la nivel înalt, să nu mai spunem că au acces la apă şi săpun mai des decât locuitorii dintr-o localitate din lume fără utilităţi, în care igiena este precară. Dacă holera, ciuma, HIV şi alte maladii au lovit oameni din toate păturile sociale, se vede că această epidemie a dus la infectarea, în primul rând, a unor personalităţi de prim rang, alături de oameni din toate mediile sociale. În România, au fost infectaţi demnitari români, lucrători din instituţii de siguranţă naţională şi ce este mai surprinzător, virusul face ravagii în rândul medicilor şi cadrelor medicale care sunt nevoite să lupte în prima linie contra epidemiei, de multe ori, aşa cum vedem în mass-media, fără echipamentele necesare, care ar fi trebuit oricum să existe, în depozitele spitalelor din România, ba chiar să fie suplimentate, încă de la anunţarea primului caz de infectare cu virusul Coronavirus pe teritoriul României. Chiar la emisiunile de ştiri ale acestei ore, toate televiziunile au arătat protestele cadrelor medicale care nu au cu ce să se protejeze. Au fost infectaţi, în România, foarte mulţi cetăţeni din toate categoriile sociale, ca urmare a extinderii epidemiei.
În România, starea de incertitudine se amplifică, pe fondul anunţurilor că Ministrul Sănăţii din Guvernul României a demisionat, urmat de şeful Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Prahova. Oare au fost cazuri izolate sau vor mai avea loc demisii?
Aş mai da un ultim exemplu din istorie. Când austriecii aşteptau să fie atacaţi de Napoleon se punea întrebarea unde se va produce atacul. Italia de nord, controlată de austrieci era văzută ”închisă”, probabilitatea fiind minimă. Austriecii aveau atunci şcoli militare, academii, universităţi, aveau istorici renumiţi, numai că nimeni nu şi-a amintit că liderul Carthaginei, Hannibal, în Antichitate, a atacat Roma, trecând cu elefanţii prin Trecătoarea Saint Bernard, pe timpul iernii, prinzându-i complet descoperiţi pe romani. Napoleon care devorase istoria antică a repetat la aproape două mii de ani distanţă această ispravă şi a ajuns în Nordul Italiei, lăsându-i cu gura căscată pe austrieci.
Italia, Spania, Marea Britanie, state unde adversitatea faţă de Uniunea Europeană a devenit virală au fost primele lovite, iar înaintea Uniunii Europene, în Italia au ajuns ajutoare din China şi din Federaţia Rusă. Va creşte euroscepticismul după această pandemie? Va ieşi Uniunea Europeană mai puternică? Faptul că economia comunitară are de suferit în continuare ne determină să ne punem întrebarea dacă nu cumva, pandemia a fost dacă nu provocată artificial, măcar ”ajutată”?
În acest ultim caz, care este, aşa cum am mai spus, o simplă ipoteză, s-ar putea lua măsuri de contracarare mult mai eficiente? Europa a fost mereu vulnerabilă la ameninţările asiatice: Marile Migraţii de la finalul Antichităţii, Invazia Mongolă din secolul XIII, Marea Ciumă din Secolul XV.
Dacă a uitat Europa acest lucru, oare alţii interesaţi de slăbirea Europei l-or fi uitat?