Cine-i va judeca și condamna pe autorii crimelor de război în Ucraina? Noul tribunal internațional

Marea problemă care a trebuit soluționată era una enormă și care bloca orice gândire de perspectivă: dacă, pe plan mondial, singura instanță care, până acum, primise din partea ONU dreptul de a judeca acest tip de infracțiuni („crime de război” și „agresiune”),  era Cutea penală internațional (CPI), asta rămânea totuși doar un demers teoretic deoarece Rusia nu recunoaște CPI.

De ieri, situația se schimbă în urma deciziilor luate cu prilejul unei conferințe internaționale organizate la Lvov care s-a pronunțat pentru formarea unui Tribunal internațional special deoarece „Rusia trebuie să fie făcută responsabilă pentru crimele îngrozitoare comise. Putin trebuie să fie făcut personal responsabil” a spus Ursula von der Leyen în discursul susținut cu ocazia acestei reuniuni internaționale denumite „United for Justice” la care au fost prezenți nu numai înalți responsabili din instituțiile comunitare și din Statele membre, dar și din SUA. Aveți aici discursul cu această ocazie al Procurorului General al SUA, Merrick.B.Garland 

Urmează ca foarte curând să înceapă să funcționeze Centrul Internațional pentru urmărirea penală a crimelor de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA), completând astfel golurile existente la nivelul competențelor CPI. La finele lunii noiembrie 2022, Comisia făcuse deja publice cele două opțiuni care urmau să fie supuse discuției și din care, acum, a fost aleasă această variantă considerată a fi cel mai ușor de realizat.

Pentru a putea folosi și resursele deosebit de complexe ale CPI, noua structură va avea sediul tot la Haga și va dispune de propria sa echipă internațională de investigație constituită în 2022, formată inițial din specialiști în domeniu provenind din Polonia, Lituania, Ucraina și din EUROJUST. În formula de acum, țările participante la această Comisie comună de anchetă  sunt: Ucraina, Polonia, Lituania, Letonia, România, Slovacia, Estonia, lor alăturându-se și experții de la Curtea Penală internațională. Evenimentul a fost salutat cu mult entuziasm de comisarul european pentru justiție Didier Reynders:

Deocamdată, este mult pre devreme pentru evaluarea eficienței acestui demers. Oricum, este evident că peste un pas suplimentar în domeniul jurisdicției internaționale care – greu de spus acum – poate va fi validat de Națiunile Unite. Deocamdată, la nivel regional, este o decizie importantă deoarece anunță sprijinul Comisiei Europene pentru ceea-și doresc țările din prima linia care susțin Ucraina și sunt și cele mai afectate direct de consecințele economice ale dezastrului de acolo. Ar fi de așteptat – spun deja unele surse – ca problema unei susțineri internaționale a formării acestei noi forme instituționale de anchetă să fie pusă pe agenda adunării General a ONU, chiar dacă o Rezoluția a acesteia este problematic de atins în acest stadiu și, oricum, va avea un caracter consultativ deoarece se va opri de un veto rusesc, indubitabil susținut de China, la nivelul Consiliului de Securitate.

Etapa următoare (și decisivă) va fi de văzut în ce măsură alte state europene vor dori să participe la inițiativa de la Lvov și dacă va exista mai apoi o participare internațională relevantă.

Firește, vorbim deocamdată de o punere a bazelor de lucru dar asta, la modul general, poate avea o valoare excepțională pentru că vine să întărească speranța că, în cazuri extrem, comunitatea internațională și-a păstrat voința și, vom vedea, capacitatea de intervenție.

Poate, cândva, vom afla și care a fost poziția susținută de România și care sunt delegații pe care i-a numit în cazul Comisiei mixte de anchetă, cu ce mandat și cine a fost persoana competentă care l-a redactat și a obținut aprobarea Parlamentului și apoi a Președintelui Iohannis.

Oricum, este un subiect de mare interes și care va trebui urmărit cu mare atenție deoarece, pe fond, aceasta este partea juridică a efortului lumii democratice de a răspunde invadării Ucrainei prin acea „operațiune militară specială” ordonată personal de Vladimir Putin.