Cei 1% care fac diferenţa dintre pandemie şi tragedie suntem noi

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Evoluţia epidemiei de COVID-19, clasificată pandemie între timp, a aşternut o teamă profundă peste Europa, care a devenit epicentrul global al crizei. La data redactării, Europa are mai multe cazuri active decât China. Pe măsură ce anxietatea socială creşte, ar trebui să ne păstrăm calmul şi să păstrăm distanţa socială şi să nu ne pierdem speranţa că acţiunile noastre pot face diferenţa.

Datele publice sunt volatile şi se modifică de la oră la oră dar, la momentul redactării acestui text, 14 martie 2020, Europa (UE şi non-UE) înregistrează 37,100 de cazuri active, dintr-un total de 40,784, conform worldometers.info/coronavirus. Vestul Europei este afectat în mod disproporţionat, Italia fiind focarul principal, urmată de Spania şi Germania. Mortalitatea epidemiei înregistrează variaţii, astfel, la nivel global, se situează la 3.74%, în China la 3.95%, foarte apropiată de valoarea din Europa de 3.94%. Totuşi, dacă granulăm şi mai mult situaţia în Europa, rata mortalităţii în Italia este de 7.17%, în timp ce în Germania este de 0.2%, o diferenţă majoră.

Prof. Dr. Lothar H. Wieler, preşedintele Institutului Robert Koch din Berlin a spus că o prioritate în răspunsul Germaniei la epidemie este testarea populaţiei. Chiar dacă testarea en masse cel mai probabil ridică semnificativ numărul total de cazuri confirmate, aduce cu sine şi o imagine de ansamblu mai bună pentru autorităţi, pentru a alege strategia epidemiologică cea mai bună, faţă de situaţia din teren. Un scenariu similar are loc şi în Coreea de Sud, care pare că a trecut de vârful epidemiei. Coreea de Sud înregistrează o rată a mortalităţii de 0.89%, având cel mai mare raport de testări la un milion de persoane, dintre ţările industrializate, cu populaţii mari, cu 248,647 de rezultate.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat recent răspândirea virusului SARS-Cov-2 şi COVID-19, boala produsă de acesta, drept pandemie globală. O precizare importantă trebuie făcută: termenul de pandemie, chiar dacă aduce cu sine o greutate emoţională, viscerală, ducând cu gândul la un eveniment apocaliptic, are o definiţie ceva mai benignă, făcând referire la răspândirea geografică a unei boli noi, nu neapărat la severitatea acesteia în ceea ce priveşte mortalitatea. Totuşi, chiar dacă înţelegem corect definiţia pandemiei, acest anunţ, împreună cu degradarea situaţiei în Europa, au un impact emoţional, individual puternic, generând anxietate în populaţie.

Evident, într-o astfel de criză, reţeta de bază a oricărei strategii de combatere a epidemiei, la nivel naţional, şi a pandemiei, la nivel global, este construirea unui răspuns fundamentat în ştiinţă şi în recomandările experţilor în domeniul medical. Interferenţa politicului din raţiuni economice şi/sau electorale, poate să aibă consecinţe negative majore. Unele măsuri recomandate de experţi pot fi detrimentale pe termen scurt unor interese politice sau economice dar, pe termen lung, pot duce la evitarea unei catastrofe umanitare datorată suprasaturării sistemelor medicale, prin plafonarea numărului de infecţii şi decese.

Cât de mare este diferenţa pe care o putem face?

Întrebarea de mai sus este una complexă şi trebuie să precizez de la început că nu clamez că răspunsul pe care am încercat să îl formulez mai jos este caracterizat de rigurozitate ştiinţică.  Totuşi, zilele acestea, în Europa se vorbeşte tot mai mult de necesitatea unor măsuri mai dure din partea autorităţilor, similare cu ce s-a întâmplat în China în ianuarie şi februarie, pentru a stopa progresia bolii. Distanţarea socială este tot mai des invocată drept una din principalele măsuri pe care le putem lua pentru a stopa COVID-19.  Distanţarea socială poate să fie facilitată şi încurajată de stat prin aplicarea unor măsuri de limitare a circulaţiei şi evenimentelor cu un anumit număr de oameni dar, la finalul zilei depinde de individ ce măsuri şi conduită alege.

Astfel, pentru a ne întoarce la întrebarea din subtitlu, am folosit platforma Causal, care a agregat în spate statisticile disponibile public referitor la COVID-19, pentru a introduce o serie de parametrii referitor la răspândirea bolii, pentru a determina mai departe morbiditatea patogenului. Este important de precizat că platforma produce valori raportate la o populaţie globală, nu locală sau editabilă, de 7.53 miliarde de indivizi.

Pentru a produce un interval sau o valoare de morbiditate, platforma solicită introducerea valorilor pentru patru parametri variabili: (1) rata mortalităţii, (2) durata recuperării (numărul de zile de la infecţie, până la vindecare/deces), (3) numărul de contacţi (numărul de persoane expuse la o persoană infectată), (4) probabilitatea ca o persoană expusă să fie infectată. Pentru a popula cu valori aceşti parametri variabili, am folosit următoarele surse:

(1) După cum am observat din analiza numărului de cazuri şi decese la nivel naţional şi supranaţional, rata mortalităţii poate să varieze destul de mult pe criterii naţionale. De asemenea, este important de precizat că valorile nu reprezintă în mod neapărat realitatea, având în vedere că testarea nu este en masse, ceea ce înseamnă că vasta majoritate a cazurilor asimptomatice şi uşoare nu apar pe radarul autorităţilor, ceea ce înseamnă că în prezent, rata mortalităţii este mai mică decât valoarea globală de 3,74%. Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase şi Alergologie din Statele Unite, una din cele mai importante figuri în lupta împotriva epidemiilor din America, a spus, în cadrul unei audieri în Congresul american, că rata mortalităţii este probabil apropiată de o valoare de 1%.

(2) Conform unui raport clinic comun al OMS şi autorităţilor chineze, durata dintre începutul simptomelor şi vindecare este de aproximativ 14 zile, în timp ce perioada dintre debutul simptomatic şi deces variază între 2 şi 8 săptămâni. Nu este clar dacă în privinţa acestui parametru Casual face referire la perioada dintre debut simptomatic şi o concluzie clinică sau include şi perioada de incubaţie dar am luat în considerare varianta fără perioadă de incubaţie.

(3) şi (4) Ambii parametrii sunt dificil de estimat de experţi deoarece depind foarte mult de contextul individual şi social, dar şi de caracteristicile epidemiologice ale bolii, care nu sunt pe deplin cunoscute. Casual face referire la numărul de persoane expuse de către o persoană infectată, nu neaparat persoane infectate la rândul lor. De asemenea, termenul de “expunere” este relativ deoarece nu este foarte clar în ce condiţii şi cum se transmite COVID-19 (distanţele şi perioada de expunere enunţate public de autorităţi au variat în ultimele luni).  Pentru a fi conservatori, putem să introducem în platformă valoarea estimată a R0, adică rata de răspândire a bolii (numărul mediu de persoane pe care un bolnav le infectează la rândul lui).  Conform unui raport OMS din 6 martie, acest parametru variază între 2.0 şi 2.5. Chiar dacă, cu siguranţă, o persoană infectată expune mai mult de 2 persoane, vom lua în considerare în simulare valoarea R0 = 2.  În ceea ce priveşte probabilitatea de a contracta boala odată ce ai fost expus, nu există date disponibile public care să propună o valoare fundamentată. Astfel, am pornit simularea de la o valoare între 4 - 5%.

Odată ce am introdus aceste valori în platformă, obţinem un interval al morbidităţii, până la finalul lunii mai, raportat la populaţia globală, cu un interval de încredere de 80%: între 253,700 şi 24,7 milioane de decese, la valori de 4%, respectiv 5% pentru parametrul (4). La nivel global, cifrele pot să nu fie atât de relevante având în vedere că platforma nu ia în calcul efectul legăturilor logistice între diferite ţări şi geografia asupra lanţului de transmitere. Totuşi, dacă reducem proporţiile la populaţia Uniunii Europene + UK, de 512, 4 milioane de locuitori, un spaţiu relativ omogen din punct de vedere al reţelei logistice şi de transport, acest interval devine 17,263 – 1,680,780 decese în Uniune. O diferenţă de un procent în probabilitatea de a fi infectat odată ce ai fost expus înseamnă aproape 1,5 milioane de vieţi. Asta luând în considerare parametri conservatori şi o rată a mortalităţii de 1%.

Aceşti 1% reprezintă diferenţa dintre o criză globală şi un dezastru global. O criză poate să fie gestionată şi direcţionată spre anumite concluzii, în timp ce un dezastru global va fi ceva la care putem doar asista, odată ce se trece peste acest prag.

Dacă măsurile luate de autorităţi sunt cele care au un impact la nivelul întregii populaţii şi afectează parametrul R0, parametrul  (4) este în primul rând influenţat de propria noastră conduită. Igiena respiratorie corectă şi distanţarea socială pot să reprezintă acei 1%, o diferenţa de 1.5 milioane de vieţi în Uniunea Europeană.

Bineînţeles, toate cifrele de mai sus trebuie să fie considerate, în cel mai bun caz, doar indicii pentru evoluţia epidemiei. Acestea nu pot fi luate ca atare datorită simplităţii cauzalităţii considerate în modelul matematic din spate, a gradului enorm de incertitudine cu privire la caracteristicile epidemiologice ale bolii şi virusului, precum şi a caracterului global al crizei, ceea ce înseamnă că este un fenomen a cărui evoluţie este influenţată de un număr tot mai mare de variabile (actori statali, non-statali, vreme, etc.).

Uneori, vremurile tulburi nu scot doar ce este mai rău din noi, ci şi ce este mai bun. Institutul Polonez din România a adus la cunoştinţa noastră, a tuturor, o iniţiativă a locuitorilor din Varşovia, care s-au mobilizat pentru a ajuta populaţia în vârstă şi/sau aflată în grupe de risc mare în perioada epidemiei. Astfel, ONG-ul W imieniu din Polonia a pregătit un afiş, care poate să fie lipit pe uşa blocului în care locuiţi, prin care anunţati persoanele în vârstă că le puteţi ajuta prin a merge la cumpărături şi farmacie, pentru a le reduce riscul de infectare. Iniţiativa este popularizată prin hashtag-ul #AjutaNuAstepta.

Imagine indisponibilă

Reamintim că în baza studiilor clinice realizate în Hubei, inclusiv în Wuhan, pe cazuri simptomatice dar şi asimptomatice, că rata mortalităţii creşte brusc de la un 0,18%-0,4% în intervalul 30-49 de ani, la 1,3%-4,6%  în intervalul 50-69 de ani şi la un înspăimântător 9,8%-18% pentru intervalul 70-80+ ani.

Pandemia COVID-19 va defini cu siguranţă decada în care tocmai am păşit. Modul în care lucrăm, comunicăm, facem comerţ sau interacţionam social se vor schimba. Gradul de incertitudine adus de pandemie se suprapune unor crize preexistente, determinând rezultate complet în afara confortului clopotului Gaussian al predicţiilor geopolitice. Conduita regională şi nucleară a Iranului devine şi mai incertă, controlul populaţiei devine şi mai dificil în Coreea de Nord, ceea ce predispune regimul Kim la o postură externă agresivă, Putin tocmai a netezit calea spre putere până în 2036, în timp ce anul pandemiei coincide cu un an electoral în Statele Unite. Într-un fel, conduita noastră faţă de acest eveniment extraordinar, de la spălat pe mâini, până la distanţare socială, poate să aibă un impact asupra marilor jocuri geopolitice la care asistăm.

În loc de concluzii, reiterăm măsurile recomandate de Ministerul Sănătăţii pe care le putem lua în vederea diminuării riscului de a contracta şi/sau de a propaga COVID-19:

  • Spălaţi-vă mâinile de multe ori;
  • Evitaţi contactul cu persoane care sunt suspecte de infecţii respiratorii acute;
  • Nu vă atingeţi ochii , nasul si gura cu mâinile;
  • Acoperiţi-vă gura şi nasul daca stranutaţi sau tuşiţi;
  • Nu luaţi medicamente antivirale si nici antibiotice decât în cazul în care va prescrie medicul;
  • Curăţaţi toate suprafeţele cu dezinfectanţi pe bază de clor sau alcool;
  • Utilizaţi masca de protecţie doar în cazul in care suspectaţi că sunteţi bolnav sau în cazul în care acordaţi asistenţă persoanelor bolnave;
  • Produsele ”MADE in CHINA” sau pachetele primite din China nu sunt periculoase;
  • Sunaţi la 112 dacă aveţi febră, tuşiţi sau v-aţi întors din China sau zonele in carantina din Europa de cel puţin 14 zile;

Articol scris de Dragoş Tîrnoveanu, fondator 45north.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite