Ceartă ca la ușa cortului în Consiliul de Securitate al ONU. Iar se va supăra Trump...

Mai rar să vezi cum delegația SUA părăsește o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU în semn de protest, cu atacuri virulente pe subiectului unui vot privind domeniul atât de sensibil și politic foarte important al drepturilor omului.  

FOTO Cornel Feruță

Conflictul are la bază un vot în Adunarea Generală a ONU pe tema prelungirii mandatului atribuit lui Volker Turk în calitate de Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Înalt Comisar al ONU pentru drepturile omului. Un vot extrem de important deoarece nenumărate și spectaculoase au fost rapoartele elaborate de trimișii speciali ai instituției de la Geneva conduse de Volker Turk, unele generând dezbateri aprinse precum, spre exemplu, cele care conțin acuzațiile foarte precise împotriva politicienilor și militarilor israelieni învinuiți de crime de război și genocid în Gaza.  

Votul a fost covârșitor în favoarea prelungirii mandatului lui Turk. Iată rezultatele oficiale, cu 144 de voturi pentru, 10 împotrivă și 13 abțineri. După cum vedeți, SUA figurează printre acestea 10 care au dat un vot negativ, alături de Israel, Rusia și Argentina, Coreea de Nord, Nicaragua și Mali. 

Ce a urmat este ceva care merită să fie consemnat. Jeff Bartos, ambasadorul american, a afirmat că votul respectiv este dovada că sistemul ONU al drepturilor omului „își pierde din credibilitate de decenii” și a mai spus că Turk este acela care îl conduce „spre patul de moarte”. În replică, Misiunea permanentă a Franței la ONU i-a acuzat pe americani că ei sunt cei care și-au pierdut autoritatea morală: „Odinioară, SUA constituiau un far al drepturilor omului. Iar lumea nu-i mai ascultă”, adăugând și faptul că, de acum, SUA se aliniază de partea unor țări precum Coreea de Nord și Rusia. 

De la Geneva, disputa s-a mutat foarte rapid la sediul central și acolo delegația americană a părăsit sala de reuniuni a Consiliului de Securitate în momentul în care a luat cuvântul reprezentatul francez în semn de protest față de comentariile „postura ipocrită obositoare” ale Franței. 

Dan Negrea, adjunctul ambasadorului american a spus că „un membru al acestui Consiliu joacă spectacolul indignării morale și pretinde să dea lecții tuturor și în toate domeniile, fie că este vorba despre conflictul despre care discutăm azi (Ucraina,) fie pe chestiuni legate de pace și securitate, așa cum ar fi drepturile omului”.  

Care sunt consecințele?  

Tehnic, în logica diplomatică de tip clasic, cu excepția grupului de 10 țări și, posibil, a celor care s-au abținut în ce privește reînnoirea mandatului Înaltului Reprezentant pentru drepturile omului, se presupune că toate au fost mulțumite de activitatea sa de până acum și, ceea ce este cel mai important, că sprijină concluziile rapoartelor privind actele d genocid, crimele de război și crimele împotriva umanității. Dar nu e numai atât deoarece se cer deja comisii de anchetă privind eventuale crime de război, cel puțin, în contextul războiului din Iran și al apariției dovezilor privind atacarea unor ținte civile, școli, spitale, infrastructuri strategice civile... 

Votul României a fost, în acest caz cu consecințe deosebit de importante, împotriva intereselor imediate ale principalului nostru aliat strategic, aliniindu-se alături de ceilalți aliați strategici ai noștri, statele din Uniunea Europeană. Interesantă poziție, mai ales n contextul situației atât de încețoșate de la Marea Neagră și a reorientările militare strategice ale SUA care par decise să continue fără ezitare restructurarea forțelor din Europa, pe baza restructurării de baze și diminuării numărului de militari. 

Sunt toate astea legate sau se motivează cumva în subteran?  

Să vedem urmările baletului între aliați și al extrem de previzibilei continuări a conflictului de adâncime pe baza răspunsului la întrebarea despre cine este cel mai înverșunat apărător al drepturilor omului și ce arme folosește în teren.