Ce spun experții chinezi despre relațiile China – UE

Sursa aici.

Prin prisma etapelor parcurse la Bruxelles, Berlin și Paris, vizita ministrului chinez de externe, Wang Yi, încheiată pe 6 iulie 2025, a abordat o paletă extinsă de teme strategice, economice și geopolitice. Pentru a înțelege mai profund implicațiile acestei deplasări, este util să examinăm modul în care a fost reflectată în mediul academic chinez, unde a fost percepută drept un semnal semnificativ în actualul context internațional tensionat. În acest sens, mai mulți analiști din China au formulat interpretări relevante privind cadrul și mizelor diplomatice ale vizitei. În cele ce urmează, oferim o selecție de opinii extrase și traduse din presa chineză, cu accent pe contribuțiile a trei experți de referință.

1. Cui Hongjian (崔洪建), profesor în cadrul Institutului de Studii Avansate pentru Guvernare Regională și Globală al Universității de Studii Străine din Beijing.

2.  Zhao Chen (赵晨), director al Departamentului de Relații Internaționale din cadrul Institutului de Studii Europene al Academiei Chineze de Științe Sociale.

3. Gu Xuewu (辜学武), profesor titular de științe politice și relații internaționale la Universitatea din Bonn și director al Centrului de Studii Globale.

Sursa: aici

Într-un articol publicat în Shanghai Observers pe 30 iunie, profesorul Cui Hongjian a oferit o serie de perspective detaliate. Mai jos, redăm, în traducere, fragmente relevante din analiza sa.

 „Spre deosebire de dialogurile organizate anterior în cadrul mecanismelor oficiale, actuala vizită a lui Wang Yi se remarcă printr-o abordare integrată: s-a deplasat mai întâi la sediul Uniunii Europene, iar apoi a efectuat vizite în Germania și Franța, desfășurând un pachet unitar de dialoguri la nivel înalt. Aceasta reflectă abordarea echilibrată a diplomației chineze față de Europa, care îmbină dimensiunea bilaterală („punctuală”) cu cea multilaterală („generală”), promovând un avans coordonat. Această strategie poate fi analizată din perspectiva momentului ales, a agendei abordate și a locurilor vizitate.”

Expertul chinez a subliniat că „aniversarea a 50 de ani de relații diplomatice între China și UE constituie un prilej important pentru aprofundarea cooperării. Intensificarea recentă a contactelor la nivel înalt, inclusiv vizitele unor lideri europeni precum premierul spaniol, confirmă încrederea ambelor părți în viitorul relației bilaterale. În acest context, vizita ministrului Wang Yi transmite, în fața unor voci discordante din interiorul Uniunii, semnalul clar al consecvenței Chinei în promovarea constantă a dialogului cu UE, conform unei direcții prestabilite și fără a fi influențată de conjuncturi temporare.”

Referindu-se la cadrul de cooperare, Cui a afirmat că mecanismele de dialog strategic, precum cel China–UE și China–Germania în domeniul afacerilor externe și securității, sunt esențiale pentru discutarea relației bilaterale ca ansamblu, pentru armonizarea politicilor și conturarea unui cadru de colaborare de durată. În viziunea sa, China respinge abordarea fragmentară a relației bilaterale, reflectată uneori în formularea tripartită „cooperare, competiție și rivalitate sistemică”, o etichetare care, în opinia sa, a complicat poziționarea Europei și a amplificat instabilitatea în relația cu China.

În ceea ce privește agenda propriu-zisă a vizitei, Cui a indicat că aceasta va viza consolidarea relației China–UE și abordarea unor dosare internaționale și regionale majore, cu accent pe colaborarea în guvernanța globală și regională, schimbul de opinii asupra unor teme sensibile, precum cele economice și comerciale, în scopul stabilizării așteptărilor, precum și pregătirea viitoarelor contacte la nivel înalt dintre liderii celor două părți.

Referindu-se la retorica recentă a Ursulei von der Leyen, care a evocat la summitul G7 din Canada așa-numita „amenințare economică” reprezentată de China, Cui a explicat că astfel de declarații trebuie înțelese în contextul echilibrului geopolitic din cadrul triunghiului China–SUA–UE. Acestea reflectă mai degrabă o încercare a Europei de a-și menține echilibrul strategic decât o poziție solidificată împotriva Chinei. El a insistat că politica Chinei față de Europa nu va fi deviată de astfel de tactici de moment sau de opinii izolate exprimate de unii lideri.

În opinia sa, adevărata provocare în relația China–UE nu este lipsa consensului în rândul statelor membre europene, ci direcția în care se îndreaptă acest consens. Cui a pledat pentru o percepție corectă și reciprocă, fundament al cooperării durabile. A subliniat că este esențial un dialog constant care să favorizeze o „percepție pozitivă” între cele două părți, în locul unei interpretări unilaterale a poziției Chinei, bazate pe presupuneri și narațiuni negative.

Cu accent pe dimensiunea viitoare a relației China-UE, Cui a evidențiat necesitatea consolidării relației bilaterale pe patru planuri: la nivel general, prin menținerea relației pe traiectoria unui parteneriat strategic solid; la nivel bilateral, prin adaptarea la contextul internațional și reconfigurarea principiilor de interacțiune; la nivel tematic, prin abordarea pragmatică a dosarelor concrete, precum cel al vehiculelor electrice, în cadrul unui dialog instituționalizat; iar la nivel operațional, prin identificarea unor soluții reciproc acceptabile pentru rezolvarea disputelor.

La nivel global, el a pledat pentru reafirmarea angajamentului comun față de multilateralism, pentru combaterea protecționismului și unilateralismului și pentru promovarea păcii și dezvoltării durabile. „China a susținut întotdeauna multilateralismul și comerțul liber”, a afirmat Cui, adăugând că atât China, cât și Uniunea Europeană au voința și capacitatea de a acționa ca două forțe constructive pe scena internațională. Colaborarea lor este vitală pentru menținerea unei ordini mondiale bazate pe reguli și pe deschidere.

Aceeași linie de analiză a fost reluată de Cui Hongjian și în interviul acordat publicației The Paper  pe 2 iulie, unde a comentat direct semnificația vizitei lui Wang Yi și a oferit noi clarificări privind stadiul relațiilor bilaterale.

 „Pe de o parte, China are un dialog instituționalizat cu Uniunea Europeană, Germania și Franța, iar această vizită a lui Wang Yi face parte, în mod firesc, din agenda prestabilită, reprezentând totodată o expresie a rezilienței relațiilor dintre China și UE. Pe de altă parte, vizita are și rolul de a pregăti interacțiunile la nivel înalt care vor urma între cele două părți, prin căutarea anticipată a unor puncte de consens cu partea europeană, în vederea obținerii unor rezultate cât mai bune în cadrul dialogului la nivel înalt.”

Analizând dinamica schimburilor bilaterale din prima parte a anului, expertul chinez a remarcat frecvența contactelor și tonul relativ pozitiv al unor declarații venite dintre Europa. „Totuși, în perioada recentă, relațiile China–UE s-au confruntat cu noi obstacole: „Consider că această situație reflectă, de fapt, complexitatea actuală a relației bilaterale.” El a explicat că, pe de o parte, aceste schimburi semnalează un proces de restabilire și consolidare a încrederii reciproce, iar pe de altă parte, din perspectiva UE, aceasta încearcă să identifice și să gestioneze dificultățile din relația cu China printr-o formulare politică unificată, ceea ce face ca apariția unor fricțiuni să fie firească.

În ceea ce privește relațiile economice și comerciale, Cui a afirmat că măsurile recente adoptate de Uniunea Europeană reflectă, pe de o parte, o tendință tot mai pronunțată de a defini relația economică cu China prin prisma competiției, iar pe de altă parte, sunt influențate de creșterea forțelor populiste din interiorul Uniunii, ceea ce determină o accentuare a protecționismului în abordarea problemelor economice și comerciale cu China.„Este momentul ca China și Uniunea Europeană să se așeze cu adevărat la masa dialogului, pentru a proteja stabilitatea relațiilor economice și comerciale, pentru a extinde cooperarea și a aduce beneficii concrete economiilor și populațiilor ambelor părți”, a declarat Cui. „Este posibil să fie nevoie de măsuri mai sistematice, iar ideal ar fi elaborarea unui model de cooperare pe termen lung și inovator. Se pare că, în prezent, condițiile pentru acest lucru încep să se contureze.”

Referindu-se la extinderea logicii securitare în Europa, el a remarcat, în cadrul unui seminar online organizat pe 26 iunie de China-Europe Research Institute, că această logică se extinde dincolo de sfera tradițională a apărării și afectează politicile economice, subminând astfel dialogul constructiv în domeniul economic și comercial. Cui a afirmat că tendința Europei de a „securitiza” problemele economice, comerciale și politice reduce considerabil spațiul de compromis al părții europene în relația cu China și creează obstacole majore în calea tentativelor bilaterale de a adopta poziții mai cooperante și de a explora noi domenii de colaborare.

Pe tema divergențelor legate de securitate, în special în ceea ce privește criza din Ucraina, Cui Hongjian a apreciat că acest subiect a devenit, cel puțin din perspectiva europeană, una dintre cele mai mari surse de tensiune între China și Europa. El a subliniat că această vizită va include cu siguranță numeroase discuții legate de securitate, întrucât agenda bilaterală prevede în mod explicit un dialog strategic și de securitate. „China dorește să fie un partener pentru pace în relația cu Europa,” a afirmat Cui Hongjian. „Ce înseamnă un partener pentru pace? Înseamnă că, în ceea ce privește marile probleme internaționale și regionale de securitate, în special cele care vizează guvernanța în domeniul securității, cele două părți trebuie să avanseze în aceeași direcție și să desfășoare un dialog și un schimb real de idei. Doar astfel Europa poate construi un nou echilibru între dezvoltare și securitate, evitând perpetuarea stării actuale de dezechilibru.”

* Pe marginea aceleiași vizite, în același articol publicat de The Paper pe 2 iulie, Zhao Chen, expert în relațiile China–UE, oferă o interpretare complementară a vizitei, axată pe dimensiunile strategică, economică și de securitate.

Foto: Zhao Chen, director al Departamentului de Relații Internaționale din cadrul Institutului de Studii Europene al Academiei Chineze de Științe Sociale, Sursa: aici

„Vizita lui Wang Yi în Europa are ca obiectiv principal comunicarea și pregătirea viitorului summit la nivel înalt dintre China și Uniunea Europeană, reprezentând astfel o acțiune diplomatică necesară. În opinia lui Zhao Chen, în cadrul acestei vizite, actuala echipă de conducere a UE va purta pentru prima dată un dialog strategic la nivel înalt cu partea chineză, iar noul guvern german, în special echipa sa de politică externă, cu omologii chinezi, ceea ce va contribui la consolidarea înțelegerii și a comunicării reciproce. „Totodată, în privința unor chestiuni fierbinți precum criza din Ucraina sau tensiunile dintre Israel și Iran, China și UE, în calitate de două mari puteri aflate într-o lume aflată în proces de multipolarizare, au nevoie să continue consultările și schimburi de opinii.”

Referindu-se la disputa privind pământurilor rare, Zhao Chen a explicat că măsurile de control impuse de China asupra exporturilor acestor resurse constituie un instrument de reacție și negociere în fața războiului tarifar declanșat de Statele Unite. De altfel, chiar înainte ca Beijingul să adopte măsuri de restricționare a exporturilor de pământuri rare, țările europene impuseseră deja controale la exportul unor produse de înaltă tehnologie către China, cum ar fi litografele produse de compania ASML. Prin urmare, actualele tensiuni dintre China și Europa pe tema pământurilor rare nu reprezintă decât un episod dintr-o serie mai amplă de măsuri și contramăsuri comerciale. Cu toate acestea, ambele părți rămân angajate în favoarea unei guvernanțe economice globale ordonate și susțin menținerea procesului de globalizare economică. „Atât timp cât China și Europa continuă un dialog detaliat și strâns pe aceste teme, este posibil să se ajungă la un rezultat satisfăcător pentru ambele părți.”

Pe tema securității, Zhao Chen a declarat că accentuarea dimensiunii de securitate în cadrul relațiilor dintre China și Uniunea Europeană se datorează, pe de o parte, unei reorientări geopolitice evidente a Europei. După izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina, nivelul de anxietate și sentimentul de insecuritate din Europa au crescut considerabil, determinând ca problematica securității să devină prioritară în interiorul UE, depășind chiar temele economice. Pe de altă parte, tendința de „securitizare” a relațiilor economice globale, declanșată de administrația Trump, a influențat inevitabil și evoluția relațiilor dintre China și Europa.

Zhao Chen a subliniat că, în prezent, există „anumite diferențe” între China și Europa în ceea ce privește percepția asupra securității. „Partea chineză consideră că între China și Uniunea Europeană nu există conflicte geopolitice, nici contradicții fundamentale de interese și, prin urmare, nu se pune problema „unor amenințări tradiționale la adresa securității”. În schimb, Europa are o viziune interdependentă asupra securității și tinde să lege relațiile chino-ruse de conflictul ruso-ucrainean, ceea ce conferă o tentă de securitizare extinsă. Din acest motiv, vizita lui Wang Yi în Europa ar putea include clarificări suplimentare privind poziția Chinei pe unele subiecte concrete.”

*În completarea acestor perspective formulate de experți chinezi din instituții academice de prestigiu, în paginile aceleiași publicații The Paper , a fost redată și opinia unui reputat specialist format în tradiția academică occidentală, cu rădăcini culturale chineze. Este vorba despre profesorul Gu Xuewu, titular la Universitatea din Bonn și director al Centrului pentru Studii Globale, ale cărui observații oferă o privire mai largă asupra provocărilor structurale din cooperarea China–UE în domeniul securității.

Foto: Profesorul Gu Xuewu, Sursa: aici

Acesta a subliniat că „există patru obstacole structurale majore în calea cooperării de securitate între China și Uniunea Europeană: diferențe de percepție, asimetrie în materie de suveranitate, decalaje de interese și divergențe de viziune. El a explicat că, din cauza acestor bariere, chiar dacă ambele părți recunosc necesitatea cooperării în materie de securitate globală, le este dificil să realizeze o coordonare eficientă în ceea ce privește temele prioritare”.

Concluzii

Vizita ministrului chinez de externe Wang Yi în Europa a confirmat faptul că relația China–UE rămâne una dintre cele mai importante și totodată cele mai complexe axe ale diplomației internaționale actuale. Pe fundalul aniversării a 50 de ani de relații diplomatice și al unor provocări globale tot mai acute, dialogul purtat la Bruxelles, Berlin și Paris a reflectat o dublă realitate: dorința comună de a menține canalele de comunicare deschise și, în același timp, existența unor divergențe profunde care necesită gestionare atentă și soluții pragmatice.

Analizele formulate de experții chinezi sugerează că Beijingul mizează pe continuitate, pe valorificarea canalelor instituționalizate de dialog și pe consolidarea unei relații strategice echilibrate, în ciuda presiunilor externe și a tendințelor de „securitizare” a relației economice. În acest context, summitul China–UE de la Hefei capătă o miză aparte, fiind nu doar o etapă simbolică, ci și un test pentru viitoarea arhitectură a relațiilor bilaterale.

Dincolo de diferențele de viziune, ceea ce se conturează este nevoia unei reconfirmări reciproce a angajamentului față de cooperare, stabilitate și un multilateralism autentic, o direcție în care atât China, cât și Uniunea Europeană au de câștigat.

* Paula Toma este Director executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”.