Care este rolul şi cui folosesc acoperiţii din servicii?

Recunoscuţi sau nerecunoscuţi oficial, confirmaţi sau nu, e clar ca lumina zilei că majoritatea instituţiilor democratice româneşti sunt infiltrate la greu, de agenţi acoperiţi ai serviciilor de informaţii secrete. Ce rol, ce misiuni au şi pe cine servesc în realitate aceştia este o întrebare pe care mulţi români şi-au pus-o în ultima vreme şi la care este foarte greu să afle un răspuns concret şi exact.

Percepţia mea, dar şi a altor cetăţeni din societate, este că serviciile secrete influenţează puternic, ca să nu spun manipulează cu toate că unii acuză public acest lucru, societatea românească în ansamblul ei, iar scandalul din ultima vreme în care SRI-ul este acuzat relevă din plin acest lucru. Înaintea acestui scandal, aparenţele şi declaraţia şefului la acea vreme, George Maior, dar şi aprecierile proaspătului preşedinte al României, Klaus Iohannis, la adresa activităţii Serviciului, proiectaseră o imagine pozitivă a SRI, ca fiind o instituţie reformată şi pusă în slujba ţării şi cetăţenilor săi.

O instituţie care se angajase puternic în lupta împotriva corupţiei instituţionalizate.

George Maior a afirmat că sunt ofiţeri acoperiţi infiltraţi în presă, dar se pare că şi alţi agenţi sunt infiltraţi în principalele instituţii democratice româneşti, cum ar fi: partide politice, Parlament, Guvern, Justiţie, administraţie publică şi altele. De asemenea, agenţi acoperiţi pot fi infiltraţi şi în mediile de afaceri, în economie sau în alte zone de interes. Poate îi avem lângă noi, printre noi, colegi, prieteni dar să nu-i ştim că fac parte din serviciile secrete.

Din punctul de vedere al serviciilor de informaţii secrete şi conform misiunii legale pe care o au aceste instituţii, este firesc să aibă ochi şi urechi în toate zonele de interes acoperite. „Misiunea SRI este protejarea valorilor democratice şi promovarea intereselor naţionale ale României şi ale aliaţilor săi pentru realizarea securităţii naţionale, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept”, citim pe site-ul acestei instituţii, care mai afişează drept „valori: patriotismul, onoarea şi profesionalismul.”

Frumoasă misiune, înălţătoare valori.

Mai aflăm de pe site-ul principalului serviciu de informaţii secrete al României că „sursele secretelor umane denumite şi agenţi sunt esenţiale pentru culegerea şi verificarea informaţiilor de securitate naţională”. Lucru normal probabil, pentru profesioniştii în domeniu, într-o ţară în care instituţiile democratice îşi respectă statutul şi îndeplinesc misiunile. Într-o ţară în care, în mod real, serviciile sunt supuse unui control democratic civil.

Întrebarea firească este: în România se întâmplă acest lucru, serviciile de informaţii secrete respectă legea sau acţionează după diverse criterii şi interese? Este o întrebare legitimă, nu un atac asupra acestor instituţii cu rol extrem de important. Îşi fac ele treaba conform misiunilor şi statutului sau se implică în jocuri murdare, în politică, în economie, în afaceri, în Justiţie? Combat cu adevărat corupţia sau contribuie la generarea acestui fenomen, cum sunt acuzate? Nu ştim.

Dar, dacă luăm exemplu agenţii acoperiţi din presă, vedem la prima impresie că, de ani buni, o mare parte din activitatea acesteia se desfăşoară preponderent pe manipulare şi diversiune. Mai puţin pe o informare corectă şi reală a opiniei publice. Într-o astfel de realitate, este firesc să ne întrebăm care este rolul agenţilor acoperiţi din presă? Constituie surse umane pentru serviciile de informaţii care i-au infiltrat, respectând legea sau au rol de manipulare şi intoxicare a cetăţenilor pentru atingerea unor scopuri ilegale? Chiar şi directorul TVR, Stelian Tănase, a solicitat oficial retragerea ofiţerilor acoperiţi de informaţii din această instituţie.

Deşi s-a solicitat repetat, în ultimul timp, chiar la nivelul CSM, inclusiv noului preşedinte al României, Klaus Iohannis, verificări privind existenţa unor ofiţeri acoperiţi în Justiţie, nu s-a făcut nimic în a afla un răspuns! E normal, ca simpli cetăţeni, să ne întrebăm, să avem îndoieli în privinţa actelor de justiţie, dacă există agenţi acoperiţi, în acest domeniu extrem de important pentru funcţionarea statului de drept, ce rol au aceştia- de a acţiona împotriva corupţiei sau de a controla şi influenţa actul de justiţie? Nu ştim.

Zilele trecute, actuala conducere a SRI a fost chemată să dea socoteală în Parlament, în urma acuzelor fostului demnitar Elena Udrea, acuzată de corupţie. În urma audierilor, Comisia de control a SRI din Camera Deputaţilor a anunţat că serviciul este fără pată şi fără de prihană. Dar percepţia publică pentru unii dintre noi a fost că membri acestei comisii au fost parcă mai mult susţinători şi apărători ai SRI-ului decât conducerea chemată la audieri. A fost acesta un control democratic real asupra principalului serviciu de informaţii al ţării, acuzat că şi-a depăşit atribuţiile legale? Nu ştim.

Oare, există agenţi acoperiţi şi în Parlamentul României şi dacă da, care este rolul acestora, de culegere de informaţii sau de implicare ilegală în activitatea legislativă? Nu ştim.

Am ajuns o ţară în care serviciile secrete de informaţii ne manipulează cum doresc, în scopuri oneroase, generează corupţie sau îşi fac legal treaba conform legii şi misiuni lor de apărare a siguranţei şi securităţii naţionale şi a drepturilor cetăţenilor români? Nu ştim.

Ce rol au de fapt, ce misiuni îndeplinesc, ce ordine urmează, cu servesc în realitate agenţii, ofiţerii acoperiţi din principalele instituţii ale statului şi din celelalte zone de interes ale societăţii româneşti?

Este dreptul nostru al cetăţenilor de a afla adevărul despre activitatea reală a serviciilor de informaţii.

Să ştim dacă ne apără sau ne manipulează?

Acum, nu ştim exact.

Vom afla vreodată?