Cafeneaua Coanei Europa (I): Fosta Republică Sovietică Moldovenească în Uniunea Europeană

La Radio Erevan exista obiceiul să se pună întrebarea: „Cu cine se învecinează Uniunea Sovietică”? Răspunsul era: cu cine vrea. Cu cine se învecinează Coana Europa (Comunitatea Europeană, devenită după 1992 Uniunea Europeană), s-ar întreba cei de la Radio Bruxelles? Un posibil răspuns nu poate fi dat acum.

Nu pot să-i spun Republica Moldova. Nişte ani petrecuţi pe băncile şcolii, prin sălile de lectură ale bibliotecilor şi nopţi îndelungate la masa de lucru mă fac să-mi pierd vocea când pronunţ această aberaţie geopolitică numită Republica Moldova, copilul nelegitim adoptat de Ion Iliescu în 1991. La fel li se încurcă limba şi grecilor, care o ţin sus şi tare că Macedonia e doar o parte a Greciei, iar ceea ce numesc unii Republica Macedonia este de fapt Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Mulţi visează că Moldova de peste Prut se va uni cu România, dacă aceasta intră în Uniunea Europeană. Coana Europa are, pentru noi muritorii două politici, una de extindere, una de vecinătate. Tot Coana Europa îşi aduce aminte de prin tinereţile ei de un tânăr haiduc georgian, Iosif „Koba” Djugasvili, cel ce avea să devină Mareşalul Stalin. Moştenirea lui Stalin a fost enclavizarea spaţiului sovietic. Popoarele Uniunii au fost împărţite de el, care fusese Comisar al Poporului pentru Naţionalităţi, astfel că, în eventualitatea că URSS dispărea, republicile să se războiască până când vor asculta de Maica Rusia, o rudă mai îndepărtată a Coanei Europa.

Sora Basarabia, răpită de „cumnatul” URSS prin 1940, fără cununie şi fără focuri de armă a fost cadorisită de Hitler cu Transinistria, o fâşie de dincolo de Nistru, după ce flăcăii lui Antonescu au trecut Prutul sperând că frumoasa se va întoarce acasă. Cât de naiv a fost Antonescu, reiese din planurile lui Rosenberg, eminenţa cenuşie a nazismului ca ideologie, uns ca Gauleiter al Teritoriilor Ocupate din Răsărit: Basarabia, Transnistria şi Bucovina de Nord urmau a fi un protectorat german. Nicio treabă cu revenirea la România, cum credea Antonescu, când i se limpezea mintea afectată de tratamentul contra „malariei”, sau, cum spun gurile rele, contra sifilisului terţiar. Nu e locul aici să dezbatem dacă de asta suferea sau nu. Important e că Stalin, căruia îi plăcea vodca, a împrumutat reţeta lui Hitler şi Transnistria a rămas în viitoarea republică unională moldovenească. Prin anii `90, când i-a apucat dorul de imitat RDG-ul, Transnistria a ripostat imediat, că doar armata 14 sovietică nu putea să plece acasă la plantat legume în grădina strămoşească.

Cam aşa stă treaba de 20 de ani şi mai bine de când a picat URSS-ul. Chişinăul vrea spre Europa, dar nu poate de enclave, ca şi Georgia de altfel. Fantoma lui Stalin o bântuie pe Coana Europa, în fiecare noapte, aşa că poveştile sale la cafeaua de dimineaţă nu pot începe cu a fost odată ca niciodată...

Singura care o însoţeşte e o pisică Musette care toarce mulţumită fiindcă stăpâna o mai răsfaţă cu puţin caviar rusesc de pe Marea Caspică şi mai lipăie câteva picături de şampanie.