Bugetul pe 2024, ultima şansă a premierului Ciolacu de a reface echilibrul bugetar

Construcţia bugetului pe 2024 reprezintă momentul adevărului pentru guvernarea PSD-PNL. Specialiştii în economie şi fiscalitate spun că nu pot fi realizate combaterea evaziunea fiscale și creșterea colectării la buget  în câteva luni. Trebuie timp pentru digitalizarea ANAF şi a instituţiilor implicate în colectarea taxelor şi impozitelor, pentru eliminarea corupţiei din acest sector bugetar şi eliminarea influenţei clientelei politice. În plus,  conformarea voluntară la achitarea taxelor şi impozitelor lipseşte de la noi, spre deosebire de ţări occidentale. Şi asta pentru că statul n-a demonstrat că face ce trebuie cu banii strânşi prin taxe şi impozite. Doar ultimele exemple: azilele groazei, spitalele groazei, explozia de la Crevedia, crima de la 2 Mai şi altele.

Nu mai departe  ieri au fost arestaţi 36 de poliţişti de la Vama Calafat, suspectaţi de corupţie. Cereau 5 euro pentru oricine voia să treacă graniţa fără control.

Azi au loc percheziţii la Vama Sculeni din judeţul Iaşi, cu aceleaşi suspiciuni de corupţie. Unde au fost organele de anchetă până azi? De ce abia acum s-au dezlănţuit percheziţiile?

Ce constrângeri are guvernul la construcţia bugetului pe 2024

Bugetul pe 2024 este ultima şansă pentru Ciolacu să facă ce trebuie pentru reechilibrarea bugetară.

-        Se confruntă cu un deficit bugetar pe 2023 estimat de CE la 6,3% din PIB, situaţie în care pierdem fondurile europene. Să-l reducem într-o lună de zile e imposibil.

-        A dat legea pensiilor, care  trebuie aplicată, şi care impune alocarea de 25-30 de miliarde lei doar anul acesta.

-        De la 1 ianuarie 2024 trebuie să crească, cum a promis, pensiile cu 13,8%, dar şi salariile profesorilor şi a altor bugetari care fac deja scandal şi ameninţă cu greve şi manifestaţii la guvern.

-        PNL a anunţat că linia roşie pentru actuala coaliţie este ca în 2024 să nu crească taxele şi impozitele. Dacă premierul Ciolacu nu înţelege, Coaliţia se rupe.

-        Cheltuielile pentru investiţii trebuie menţinute, cel puţin la 7% din PIB. Vom vedea în proiectul de buget dacă aşa va fi, pentru că şi anul acesta erau la fel proiectate, şi ne ridicăm abia la 3% din PIB.

-        Există multe autostrăzi începute şi care necesită costuri mari, inclusiv din bani europeni. Fără fondurile europene de prăbuşesc şi lucrările în infrastructura din Transporturi.

-        Sistemul sanitar este aproape de colaps şi trebuie alocaţi bani mulţi pentru a-i opri prăbuşirea.

-        Premierul trebuie sa schimbe conducerea ANAF și a Vămilor, înlocuind politrucii cu specialiști din respectivele instituții.

-        Noua lege a Educației presupune mulți bani ce trebuie alocați sistemului.

La proiectarea bugetului se scad din veniturile preconizate cheltuielile cu dobânzile și ratele la împrumuturi, circa 50-60 de miliarde lei, cheltuielile alocate armatei, sumele destinate investițiilor, costurile cu pensiile si salariile bugetarilor, si ce rămâne pentru birocrații de lux sau amărîți. Să vedem cum  vor arăta socotelile.

Premierul Ciolacu trece la reducerea cheltuielilor statului?

Este singura soluţie pentru a ieşi din situaţia financiară neagră în care se află România. Deja premierul a avertizat ministerele să-şi facă reducerile de cheltuieli, inclusiv prin desfiinţarea şi/sau comasarea unor instituţii aflate în subordinea lor. Este o promisiune de reducere a cheltuielilor de mult anunţată, dar încă neîncepută. Bugetul pe 2024 nu mai poate aştepta.

În şedinţa Coaliţiei s-a dat undă verde restructurării minsterelor, conform unor surse de presă.

Cu ocazia stabilirii bugetelor pe ministere, fiecare minister trebuie să vină şi cu planuri de reorganizare, care să ducă la mai puţini bani alocaţi ministerului respectiv, în comparaţie cu anii trecuţi

Sunt luate în colimator, pentru început, ministerele Agriculturii şi Mediului. Şi ministrul Transporturilor a anunţat acum ceva timp că îşi propune să desfiinţeze jumătate din instituţiile subordonate.

Construcţia bugetului pe 2024

În primul rând nu trebuie repetată greşeala supraestimării veniturilor, care ne-a dus la deficitul bugetar în care ne găsim acum. Repet, specialiştii spun că reducerea evaziunii şi creşterea încasărilor la buget nu pot fi rezolvate în câteva luni. Aşa că nu se poate miza pe creşterea veniturilor în măsura în care are nevoie bugetul. Singura soluţie cu aplicabilitate imediată este reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, situaţie înţeleasă, se pare, şi de premierul Ciolacu. Dar nu se ştie dacă poate trece de protestele clientelei de partid, în cazul în care umblă la veniturile salariale la care este „abonată”  şi clientela. Oricum, altă şansă nu are, dacă nu vrea că România să intre în prăpastia în care intrase în 2010.

Rămâne să vedem dacă construcţia bugetului pentru 2024 confirmă ipoteza că şi premierul a înţeles că reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului este singura soluţie. Şi dacă va avea curajul politic şi electoral să o pună în aplicare.