Bugetul pe 2024 este construit pe „vise taică Ciolacu, vise”!

Pus în transparenţă abia astăzi, deşi mâine ar urma să fie adoptat în şedinţa de guvern, bugetul pe 2024 naşte mari semne de întrebare. Practic, se repetă greşeala lui Adrian Câciu, care a supraestimat veniturile pe 2023, şi ajungem la un deficit bugetar de peste 6% din PIB, în contradicţie cu ce ne cere CE: sustenabilitate şi stabilitate.

Chiar şi un nespecialist îşi dă seama că bugetul pe 2024 este construit pe „vise taică Ciolacu, vise”, sau în varianta occidentală, „wishful tinking”.

Deficit bugetar prevăzut pe 2024 de 5% din PIB

Şi asta în ciuda faptului că Tratatul de la Maastricht ne cere un deficit maxim de 3% din PIB, la care urma să ajungem anul viitor, iar România se află acum în procedura de deficit excesiv.

Conform declaraţiilor lui Ciolacu şi Bolos, UE ne-a avertizat că fără controlul deficitului bugetar nu primim banii din PNRR şi din Fondul de Coeziune.

Marcel Ciolacu:

„Eu am promis şi nu mi-a convenit, în primele zile după ce am preluat mandatul, în primul telefon primit de la Comisie, să fiu avertizat că anul viitor se vor tăia fondurile europene, dacă România continuă în acest ritm şi nu se ia nicio măsură”.

Măsurile luate de Ciolacu, prin asumarea răspunderii pe legea cu măsuri fiscale, şi cu OUG „trenuleţ” şi altele, nu reprezintă garanţia că  veniturile vor creşte ca Făt Frumos din poveste. Vom vedea în primele luni ale anului 2024 ce efect au aceste acte normative. Dar să te bazezi pe ele, să propui venituri de poveste la bugetul de stat, mi se pare cel puţin o lipsă de prudenţă.

Creşterea economică prognozată la 3,4%, de la o creştere de 2% în 2023

Răspunsul este dat de BNR în Raportul  publicat recent.

„Principalele riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare au rămas aceleaşi de la Raportul precedent, dar se observă o intensificare a incertitudinilor economice şi geopolitice la nivel global. Dintre cele patru riscuri sistemice, două sunt evaluate la un nivel sever, iar dintre acestea riscul generat de evoluţiile externe este de aşteptat să capete o relevanţă sporită în perioada următoare. Pe plan intern, tensionarea echilibrelor macroeconomice este evaluată la un nivel sever, dar relativ constant, inclusiv că efect al evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale, precum şi din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri. Sunt identificate alte două riscuri sistemice, respectiv: întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi şi, implicit, a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fără modificări în perioada următoare şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar în creştere”.

Premierul Ciolacu a avut şi o întâlnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar fără urmări. Isărescu nu l-a trezit la realitate pe Ciolacu, care merge pe ale lui.

Cum spuneam în precedentul articol, anunţul premierului că bugetul Educaţiei va fi de 4,1% din PIB, s-a prăbuşit ca un castel de nisip. Proiectul publicat azi anunţă un buget de 3,3% pentru Educaţie, mult sub cel anticipat de premier zilele trecute. Să nu fi fost la curent Ciolacu cu construcţia bugetului pe 2024, sau să nu fi înţeles cifrele de la ministerul Finanţelor? Oricare dintre aceste ipoteze îl descalifică pe Ciolacu pentru funcţia de premier. Prevederea din Legile Educaţiei, marca Iohannis-Deca nu sunt respectate, alocările pentru Educaţie nu sunt 15% din Bugetul General Consolidat, ci doar 8,8%. În consecinţă, nu se pot pune în operă multe dintre prevederile legilor Educaţiei.

Venituri bugetare 33,8 % din PIB în anul 2024 cu tendință de creștere în valoare absolută.

Adică, de la 27% din PIB, cât sunt anul acesta, veniturile vor sări brusc în 2024 la 33,8%, o creştere de 6,8 puncte procentuale. Cine poate crede aşa o minune? Ciolacu şi echipa sa, care au promis marea cu sarea, creşteri de pensii şi salarii, ca să câştige algerile din 2024. Şi care au impresia că legislaţia cu măsuri fiscale adoptată nu poate fi „fentată” de antreprenori care au o experienţă îndelungată în a păcăli legislaţia fiscală. Este poate cel mai frapant exemplu de lipsa contactului cu realitatea şi cu experţii în domeniu, independenţi,  şi care nu spun ce le dictează partidul (Ciolacu) să spună.

Deşi se laudă că a avut numeroase întâlniri cu oameni de afaceri şi organizaţii din zona economică, Ciolacu a concluzionat: rămâne cum am stabilit.

Aşa s-a procedat şi la bugetul pe 2023, dar cine nu învaţă din greşelile trecute, le repetă.

În  totalul veniturilor bugetare,  sumele provenind de la UE dețin 11,8%

Şi dacă, conform cerinţelor CE, România nu se califică să primească banii?  Ce se întâmplă cu veniturile bugetului României?

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, a declarat de nenumărate ori:

„reformele ample de natură bugetară și economică, inclusiv reformele sistemului de pensii, ale administrației fiscale, ale salariilor din sectorul public și ale guvernanței întreprinderilor de stat, ar trebui să sprijine eforturile de consolidare bugetară și să asigure sustenabilitatea acestora”.

Am văzut din cifrele prezentate mai sus ce sustenabilitate are bugetul de stat.

Promisiunile făcute, iar unele deja intrate în plată, vor duce la deficite bugetare uriaşe în primele luni ale lui 2024. Mi-ar părea bine să nu am dreptate, dar nu văd altă ieşire.

Consecinţe în an electoral

-CE nu ne va aproba cererea de plată nr 3, pentru că nu am îndeplinit jaloanele cerute, printre care legea pensiilor speciale, iar de sustenabilitate s-a ales praful.

-Veniturile nu vor fi nici pe departe cele anticipate în legea bugetului de stat pe 2024. De unde bani pentru plata pensiilor şi salariilor promise cu inima largă de premierul Ciolacu?

-Imprumutam la dobânzi record, de 7-9% pe an, cu perspectiva de a deveni nefinanțabili, ca în 2010, când investitorii îşi vor da seama de drumul greşit pe care merge bugetul ţării.

-Anul 2024 fiind an electoral, nu se pot lua măsuri de frânare a costurilor cu salarii bugetare şi pensii, aşa ca deficitul bugetar va exploda, pur şi simplu.

-Din grevele şi protestele anunţate, sunt multe segmente de bugetari care ameninţă cu blocarea activităţii dacă nu  cresc şi lor salariilor, nu numai profesorilor.

Concluzie

Anul electoral 2024 se anunţă a fi extrem de dificil pentru Coaliţia de guvernare, care n-a avut curajul să echilibreze bugetul de stat prin reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului. Dimpotrivă, a amplificat cheltuielile ca să câștige alegerile, supraestimând veniturile la niveluri de basm.

Vise taică Ciolacu, vise!