Atenție la ingerințele externe în procesele electorale din UE! În vizor, în principal, China și Rusia. Și nu numai

Îngrijorătoare și extrem de preocupante semnale vin nu numai din R. Moldova unde, într-o mișcare de ultimă oră, a fost interzisă participarea la alegerile de azi a reprezentanților partidului finanțat cu bani despre care se spune că vin direct din visteria rusească. Europa, toate Statele Membre UE par să fi devenit terenul de competiție pentru divers agenții de informații care, se spune într-un raport foarte recent, au imaginat și au aplicat în teren strategii extrem de complexe vizând influențarea proceselor electorale prin finanțarea de partide-satelit, cu candidați aflați pe listele de plată, direct și indirect, al unor entități-paravan prin care acționează serviciile respective, cu promovarea din ce în ce mai puternică pe piețele naționale a mesajelor profund anti-europene și anti-NATO.

Aveți aici, pentru o lectură care poate să semene cu cea incitantă de roman de spionaj, Raportul anual a delegației parlamentare franceze pentru informații unde se afirmă că ingerința străină pe teritoriul național a devenit „o amenințare proteică, omniprezentă și durabilă” prin operațiunile de spionaj care presupun folosirea spațiului cibernetic sau vastele operațiuni de manipulare a informației destinate să intre și să ocupe cât mai mult din spațiul public. Se afirmă aici că Rusia și China sunt actorii principali dar „și alte puteri străine au recurs la acțiuni de ingerință, fie că este vorba despre Turcia prin intermediul practicilor religioase, dar și Iranul și alte state din Maghreb și din Golf...dar ingerința se poate produc și prin alte modus operandi, folosite în mod special de SUA pentru interceptarea de date și afectarea securității noastre economice”.

Amenințările acestea nu sunt noi, de ani de zile se tot pomenește de ele dar, se subliniază în Raport, amenințarea „a căpătat în ultimii ani o nouă dimensiune dimensiune...din cauza unei schimbări radicale a contextului geo-politic. Am trecut brusc de la o lume a competiției la o lume a confruntării, cea între regimurile autoritare și democrațiile occidentale”.  

Context în care mi se pare că avertismentul cel mai important este că dacă, în momentul actual – pentru Franța dar afirmația se poate extrapola cu siguranță la întreaga Uniune Europeană, chiar dacă „amenințarea rusească este semnificativ cea mai importantă, pe termen mediu, în aproximativ un deceniu, amenințarea chineză, globală și sistematică, în mod sigur va fi pe primul loc”.

Puține îndoieli există că așa va fi, mi-au parvenit mai multe rapoarte din partea unor servicii de informații solicitate să dea estimări asupra acestei problematici devenite parte a oricărui raționament privind securitatea națională sau cea europeană incluse în apărarea edificiului euro-atlantic. Nu știu dacă serviciile de informații de la noi au fost invitate să producă o asemenea analiză de risc care, eventual, să fie prezentată public, tocmai datorită intensității și frecvenței atacurilor din partea diferitelor puteri ostile. Este posibil?

Cred că ar trebui să fie posibil, o asemenea analiză ar fi absolut necesară tocmai pentru că, iarăși prin extensie, mi se pare că este perfect valabilă analiza parlamentarilor francezi care se plâng că, la ei acasă, există o „naivitate” a politicienilor, a șefilor de mari companii și a mediilor academice în fața a ceea ce este ingerința externă din partea serviciilor de spionaj: „Prima vulnerabilitate o reprezintă naivitatea care provine din necunoașterea primejdiei...Puterile străine profită de o formă de naivitate și de negare care a fost mult timp dominantă în Europa...dar revenirea războiului p continentul nostru a permis apariția unei forme de conștiință colectivă în favoarea protejării suveranității noastre”.

Pentru a nu se rămâne doar la zona teoretică, autorii Raportului propun și adoptarea unor măsuri urgente (care, sub o formă sau alta, ar putea fi preluate, spun diverse surse, la nivelul unei legislații europene care să fie propusă în urgență de Comisia Europeană) și care, printre altele, să prevadă ca „înregistrarea ca atare a actorilor politici sau din viața publică și care lucrează pentru o putere străină să fie înregistrați ca atare și să se supună unei serii de obligații deontologice” supă modelul american reprezentat de Foreign Agents Registration Act.  

O legislație europeană în acest sens, în contextul neînțelegerilor profunde de acum, va fi greu de imaginat, poate doar un „parteneriat strategic între diverșii actori și structuri ale UE și Statele Membre”. Poate, dar nu foarte curând din moment ce o asemenea mișcare, posibilă oricând la nivel național, ar trebui să aducă, la nivel european, o colaborare totală la nivelul bazelor de date ultra-confidențiale, a celor suspectați de diversele servicii că sunt agenți de influență ai unei puteri străine. Sau „cârtițe”, sau „conserve” sau „fantome”. Iar asta implică, în imediat, asemenea  scandaluri vizibile și invizibile, încât unii se vor lăsa păgubași. Comisia Europeană persistă în demersurile de a impune o asemenea legislație dar s-ar putea să fie nevoie de mult timp pentru a se pune de acord toate Statele Membre. În plus, aveți aici o relatare asupra cauzelor care au determinat cele mai importante ONG-uri europene să avertizeze că o asemenea lege ”ar putea reduce la tăcere criticile”.

Și cum rămâne cu ingerința? Vorbim după alegeri.